Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 19 iulie

Revista presei internaționale – 19 iulie

scris de Z.V.
38 afisari

Presa internațională consacră ample comentarii actualelor crizelor politice din Italia și Marea Britanie. ”Criza de guvern de la Roma amenință planul de redresare și sperie Europa”, trage un semnal de alarmă La Stampa, care explică: ”Instabilitatea politică provocată de criza guvernamentală ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea reală a Italiei de a implementa planul de redresare și de a cheltui resursele comunitare așa cum a promis.

Războiul din Ucraina, cu creșterea prețurilor la energie și inflație, ridică noi provocări pentru toată lumea, inclusiv pentru Italia, care era deja în pericol să nu implementeze planul de redresare, iar acum, dacă se adaugă criza guvernamentală și riscul alegerilor anticipate, lucrurile s-ar putea complica. Un eșec italian este o situaţie pe care Europa nu și-o poate permite, cu atât mai puțin Italia, conchide La Stampa.

”Tensiunile politice vin într-ο perioadă dificilă pentru Italia, când costurile de împrumut au crescut brusc pe măsură ce BCE începe să majoreze ratele dobânzilor” – constată și publicația elenă Kathimerini. Situația politică din Italia a dus la o creștere a spread-urilor italiene (la 225 bp), fiind posibil să urmeze o deteriorare suplimentară săptămâna viitoare, după cum estimează Citigroup. „Acest lucru creează probleme serioase pentru proiectarea instrumentului anti-fragmentare al BCE”, arată analiștii băncii, pentru că mulți oficiali se vor simți și mai incomod când vor anunța un instrument de care Italia va beneficia, probabil, mai mult decât alte țări.

Despre criza politică de la Londra scrie WALL STREET JOURNAL, care titrează ”Cine-l va înlocui pe Boris Johnson?”: ”Cu competența și râvna unui pluton de execuție dispus în cerc, parlamentarii conservatori britanici decimează rândurile candidaților dornici să-l înlocuiască pe premierul Boris Johnson. Săptămâna trecută le-au redus numărul de la opt la cinci prin două runde de vot. Până la sfârșitul acestei săptămâni vor mai rămâne doar doi. Finaliștii se vor prezenta apoi în fața membrilor de partid, care-și vor alege un nou lider la începutul lui septembrie, explică Wall Street Journal, care crede că unul dintre finaliști va fi aproape sigur Rishi Sunak, fostul ministru de finanțe al lui Johnson. Cât despre contextul economic, el este mai curând îngrijorător: inflația amenință să depășească 10%, economia alunecă în recesiune, prețurile energiei explodează, opoziția e prima în sondaje, iar Regatul e angajat în Ucraina într-un război prin interpuși cu final necunoscut.

Cum era de așteptat, conflictul din Ucraina rămâne în atenția presei. THE NEW YORK TIMES remarcă faptul că demnitarii de la Kremlin repetă întruna că Rusia, fiind acum în avantaj în estul Ucrainei, își va atinge toate obiectivele militare și politice ale operațiunii speciale. Putin, în contrast cu primele luni haotice, are acum o strategie limpede, compusă din trei dimensiuni principale, asemenea păpușilor Matrioșca. Fiecare aspect se potrivește în interiorul următorului, iar toate la un loc echivalează cu un plan grandios care merge mult mai departe de Ucraina, deși este centrat pe această țară. Cel mai mic, pragmatic și realizabil obiectiv privește ambițiile teritoriale ale Rusiei în Ucraina – controlul asupra regiunilor Donețk și Luhansk și un coridor terestru către Crimeea. Următorul obiectiv pare a fi forțarea Kievului să capituleze, ceea ce ar presupune ca Ucraina să accepte acele condiții rusești care pot fi rezumate prin formula „dez-ucrainizare” și „rusificare”, altfel spus incriminarea cinstirii eroilor naționali, redenumirea străzilor, rescrierea manualelor de istorie și garantarea unei poziții dominante a minorității ruse în sfera educației și a culturii. Al treilea obiectiv strategic al lui Putin în războiul cu Ucraina și cel mai important dintre toate este construcția unei noi ordini mondiale, se arată în editorialul publicat de New York Times.

Pe aceeași linie, LA STAMPA amintește că Moscova trimite în Ucraina sute de profesori în zonele controlate de armata sa pentru a oferi o educație „corectă” elevilor. Prin acești profesori, Rusia desfășoară un efort intens de rusificare în regiunile pe care le-a ocupat în Ucraina, schimbând istoria și negând până şi limba. În plus, în septembrie sunt programate referendumuri în zonele ocupate ale Ucrainei pentru a vedea dacă vor să se „alăture” Rusiei, reamintește publicația italiană.

Europa este în continuare în căutare de alternative la gazul rusesc. Referindu-se la schimbarea de perspectivă pe care războiul din Ucraina a impus-o contextului energetic mondial, Ursula von der Leyen a explicat că „nici înainte de invazia brutală a Ucrainei, aprovizionarea cu gaze rusești către Europa nu mai era atât de sigură. Prin urmare, UE a decis să diversifice aprovizionarea din Rusia și să apeleze la furnizori mai de încredere”, subliniază Rai News.

De la Ankara, cotidianul SABAH reține că Bruxelles-ul, continuând să caute alternative la gazul natural rusesc, s-a concentrat pe energie regenerabilă, pe gaz natural lichefiat și pe creșterea volumului de gaz care poate fi achiziționat din Azerbaidjan. Dacă Europa, care importă anual aproximativ 155 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia, ar cumpăra mai multe gaze din Azerbaidjan, ar putea fi o schimbare semnificativă. Dar având în vedere că și Azerbaidjanul trebuie să-și majoreze semnificativ producția de gaze naturale, se estimează că țara nu va putea contribui la reducerea importantă a dependenței Europei de gazul rusesc în viitorul apropiat, conchide publicația turcă.

Un alt subiect recurent în presa zilei este reprezentat de vizita președintelui american în țări din Orientul mijlociu. ”Cel mai recent turneu al lui Biden în Orientul Mijlociu, chiar dacă a avut unele câștiguri, a arătat că SUA pierd puterea în plan strategic. Președintele american nu a reușit să formeze o alianță în urma întâlnirilor pe care le-a avut cu lideri din Israel și din Arabia Saudită”, susține cotidianul turc Cumhurriyet.
Mai categoric, Le Monde titrează: ”Joe Biden a plecat cu mâna goală din Arabia Saudită”. ”Președintele american s-a întâlnit cu prințul moștenitor saudit, în ciuda promisiunii sale de a-l evita după asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi. În schimb nu a obținut nicio garanție privind creșterea producției de petrol. Trebuie spus că Riadul rămâne unul dintre cei mai apropiați parteneri strategici ai Washingtonului dintr-un motiv pe care niciun președinte american nu îl poate ignora: petrolul, al cărui preț a crescut de la începutul războiului din Ucraina, precizează Le Monde.

Ruxandra Lambru, Agenția de Presă Rador

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult