Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 19 mai

Revista presei internaționale – 19 mai

scris de Z.V.
43 Afisari

Războiul din Ucraina dar și summitul G7 din Japonia se află printre subiectele urmărite cu atenție de presa internațională. “Eșecul armelor-minune ale Rusiei înseamnă pentru Putin sfârșitul jocului”, titrează publicația britanică The Telegraph.

Revista presei

„Venit aproape imediat după vizita președintelui Zelenski în Europa, soldată cu noi garanții pe tema ajutorului militar, atacul recent asupra Kievului a fost o demonstrație de forță din partea unui dictator rus tot mai contestat. Pentru Putin, rezultatul acestui atac susținut nu a însemnat decât o umilire de ultimă speță. După ce Putin a trebuit să dea înapoi în urma eșecului neașteptat al invaziei sale din februarie trecut, el a venit cu un pripit Plan B. Asta a însemnat o investiție în Wunderwaffe (armament-minune), la fel cum a făcut și Hitler în a doua jumătate a celui de Al Doilea Război Mondial. Eșecul celui de-al doilea plan al lui Putin este, probabil, și mai păgubos. Când a pomenit pentru prima oară de Kinjal, în 2018, el a pretins că aceste rachete pot penetra toate sistemele de apărare antirachetă actuale și viitoare. După ce toate cele șase rachete Kinjal lansate asupra Kievului au fost interceptate, cruda realitate a repus sub semnul întrebării capacitatea Rusiei ca putere militară, inclusiv în privința arsenalului său nuclear”, comentează The Telegraph.
„Puterea lui Putin scârțâie?” se întreabă și ziarul italian Corriere Della Sera, făcând referire la insultele formulate de Prigojin și la oligarhii ruși aflați sub presiune. „Imaginați-vă dictatorul unui regim în război, care nu câștigă pe teren de un an, care nu recrutează noi soldați de frica unei revolte, care amenință cu arestarea oficialilor săi dacă demisionează, în timp ce elitele din țară devin din ce în ce mai sceptice față de el. În plus, Guvernul său se bazează pe o bandă de mercenari, al căror lider îl insultă pe ministrul Apărării, pe comandantul armatei și probabil pe dictatorul însuși”. „De asemenea, Kremlinul observă că oligarhii ruși rămân loiali pasiv, dar nu împărtășesc mirajul imperial al lui Putin. Miliardarii continuă să colaboreze cu regimul și cu aparatul său militar-industrial, complici până la capăt, dar numai pentru oportunism și pentru bani. Ei ar pune capăt războiului mâine, dacă ar putea, pentru că dăunează intereselor lor; și asta le dau de înțeles interlocutorilor lor occidentali”.
Acordul care a permis exportul de grâu din porturile ucrainene printr-un coridor sigur de la Marea Neagră a fost prelungit cu încă două luni, a declarat președintele Turciei, citat de ziarul turcesc Sabah. Acordul semnat la Istanbul în iulie anul trecut de Rusia și Ucraina cu medierea Turciei și a Națiunilor Unite fusese deja reînnoit de două ori înainte, potrivit agenției italiene ANSA. Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe a confirmat prelungirea acordului, precizând însă că „inegalitățile” beneficiilor pentru părți vor trebui „corectate cât mai repede posibil”. Agențiile de presă ruse menționează că Moscova a reclamat în mai multe rânduri faptul că partea din acord referitoare la ridicarea restricțiilor pentru exporturile de cereale și îngrășăminte rusești nu a fost niciodată respectată.
Asia de Est găzduiește două summit-uri importante, ale căror amfitrioni sunt cele două puteri rivale, SUA și China. În Japonia are loc summitul G7 iar în China se află reprezentanți ai mai multor state foste sovietice, invitați la discuții de liderul de la Beijing. „La summitul G7 de la Hiroshima, sancțiunile împotriva Moscovei sunt în meniu”, scrie ziarul francez Le Nouvel Observateur. „Liderii țărilor G7 au sosit joi în orașul japonez Hiroshima, simbol al păcii, pentru a discuta despre întărirea sancțiunilor împotriva Rusiei și măsurile de protecție împotriva ’coerciției economice’ a Chinei. Liderii țărilor membre ale G7 (Statele Unite, Japonia, Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Canada) vor încerca să prezinte un front unit împotriva Rusiei și Chinei, dar și pe alte probleme strategice asupra cărora interesele lor nu sunt întotdeauna perfect aliniate”. În discuțiile purtate înaintea summitului, președintele american și premierul nipon au subliniat necesitatea intensificării relațiilor bilaterale pentru contracararea provocărilor globale.
Summitul G7 doreşte să strângă legăturile cu Sudul Global împotriva Chinei și Rusiei, una dintre cele două axe definite pentru reuniune de către țara gazdă, notează publicația braziliană Folha Online. Cealaltă axă este „apărarea ordinii internaționale”, într-un scenariu în care acest concept este pus sub semnul întrebării de războiul din Ucraina și de fricţiunile repetate dintre puteri precum SUA și China. Întrucât dispune de puțin timp la Hiroshima, președintele american doreşte o întâlnire în timpul G7 cu întreaga „troică din G20”, cum este supranumită echipa formată din Brazilia, viitor președinte al grupului, India, președinte anul acesta, și Indonezia, ţară care l-a prezidat anul anterior. Înaintea summit-ul G7, guvernul american a transmis semnalul unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, scrie ziarul turcesc Milliyet. Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui SUA, Jake Sullivan, a precizat că vor anunţa un pachet de sancţiuni odată cu declaraţia finală a summit-ul G7. De asemenea, Sullivan a subliniat că declaraţia finală a summitului se va concentra pe punerea în aplicare a măsurilor punitive existente.
De cealaltă parte, China încearcă să își consolideze parteneriatul cu fostele state sovietice din Asia Centrală, după cum scrie Euronews. Președintele chinez Xi Jinping s-a întâlnit cu participanții la summitul China-Asia Centrală care se desfășoară la Xi’an, un oraș legat istoric de Drumul Mătăsii. Întâlnirea reflectă, potrivit analiștilor, dorința Beijingului de a consolida influența regională și de a umple golul pe care războiul rusesc din Ucraina l-a creat în fostele state sovietice. Președintele Vladimir Putin nu participă la întâlnire. Summit-ul, primul de acest fel în ultimii 31 de ani, își propune să consolideze prezența Beijingului în zonă și să modernizeze legăturile de transport. Comerțul cu țările din Asia Centrală (Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan, Tadjikistan, Turkmenistan) a ajuns la 70 de miliarde de dolari în 2022 și a crescut cu 22% în primul trimestru al acestui an, amintește Euronews.
În Turcia, contracandidatul președintelui Erdoğan la turul doi al alegerilor prezidențiale din 28 mai își înăsprește tonul în problema refugiaților și a terorismului, într-o încercare de a capta simpatia electoratului naționalist, comentează AFP. „Nu m-am aşezat niciodată la o masă cu organizaţii teroriste şi nu o voi face niciodată (…). Îi voi retrimite pe toţi refugiaţii acasă le ei, imediat ce voi ajunge la putere”, a declarat Kemal Kılıçdaroğlu, candidatul alianţei de opoziţie la Ankara, în primul său discurs public după primul tur din 14 mai. Aceste promisiuni formulate pe un ton deosebit de ferm sună ca un mesaj transmis celor 2,8 milioane de alegători (5,2% dintre votanţi) care l-au susţinut în primul tur pe candidatul clasat pe locul trei, ultranaţionalistul Sinan Oğan. Potrivit presei turce, Oğan a avut o întrevedere cu liderului unuia dintre cele șase partide din alianța de opoziție şi ar putea avea o discuţie vineri cu Kılıçdaroğlu, care a obţinut duminică 44,9% dintre voturi, comparativ cu 49,5% pentru preşedintele Erdoğan. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult