Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale, 19 martie 2024

Revista presei internaţionale, 19 martie 2024

scris de Z.V.
134 Afisari

Războiul din Ucraina, așa-zisele alegeri din Rusia, dar și viitorul scrutin prezidențial din SUA, precum și conflictul din Orientul Apropiat se regăsesc din nou printre subiectele preferate ale presei internaționale.
În contextul tensiunilor din regiune, România a început construcția celei mai mari baze NATO din Europa prin extinderea actualei baze aeriene Mihail Kogălniceanu, anunță Newsweek. Proiectul de 2,6 miliarde de dolari va permite după finalizare găzduirea a 10.000 de militari, cu tot cu familiile lor și toate cele necesare traiului. „România e de multă vreme un centru logistic esențial pentru operațiunile NATO din regiunea Mării Negre. Mii de soldați americani au trecut prin țară pentru instrucție ori misiuni de la începutul războiului Rusiei contra Ucrainei. Aeronave americane de luptă și spionaj operează cu regularitate de acolo în cadrul operațiunilor polițienești ale NATO”, explică Newsweek. Publicația bulgară Actualno apreciază că e vorba de „un adevărat oraș” întins pe 2.800 de hectare și precizează că în paralel Kievul și NATO vor construi un „Centru comun de analiză, instruire și educație NATO-Ucraina” (JATEC) în orașul polonez Bydgoszcz. Magyar Hírlap reține că baza ar putea deveni funcțională în 2040 și că „armata americană folosește baza Mihail Kogălniceanu din 1999”. Crearea celei mai mari baze NATO din Europa e o continuare a „erodării” securității în regiunea Mării Negre, a declarat pentru agenția rusă RIA Novosti un diplomat rus specializat în securitate și controlul armamentelor, Konstantin Gavrilov. „El a subliniat de asemenea că Rusia va echilibra printr-o planificare militară adecvată încercările statelor neprietenoase și ostile de a-și consolida potențialul militar în apropierea granițelor Rusiei.”
Între timp Vladimir Putin, citat de BBC, a declarat că e posibil ca Rusia să încerce iar să invadeze părţi ale Ucrainei aflate la depărtare de linia frontului pentru a crea o zonă de protecţie a regiunilor precum Belgorod de atacurile ucrainene. Presa americană sesizează însă și amenințări mai subtile provenite chiar din SUA. Într-un eseu abordând mai în general politica externă americană, senatorul democrat Bernie Sanders atrage atenția în revista Foreign Affairs că „politica economică se confundă cu politica externă”. Prețul rachetelor Stinger, de exemplu, s-a mărit de șapte ori din 1991 până acum, astfel că SUA plătesc câte 400.000 de dolari pentru fiecare rachetă trimisă Ucrainei – „o scumpire scandaloasă nejustificată nici măcar de departe de inflație, creșterea costului de producție ori progresul calității. O asemenea lăcomie nu-i costă doar pe contribuabilii americani; costă și vieți ucrainene”. Revista The Atlantic scrie în schimb despre un „tipar alarmant” observat chiar de armata ucraineană. Aceasta suspectează că rușii își ghidează rachetele de croazieră, cele mai scumpe arme convenționale din arsenalul lor, după imagini din satelit furnizate, ce e drept indirect, de către companii americane. „Dacă americanii, pe lângă faptul că nu-i trimit Ucrainei ajutor defensiv, îi trimit Rusiei ajutor ofensiv?” The Washington Post îi reproșează în schimb lui Elon Musk partizanatul politic perceput de dreapta în calitate de proprietar al X, în condițiile în care este simultan și contractant al Pentagonului. „Există un motiv întemeiat pentru care contractanții militari se aventurează rareori în controverse politice: ei știu că afacerile lor depind de bunăvoința democraților și republicanilor deopotrivă. Musk crede că regulile nu i se aplică și lui. Și, deocamdată, nu i s-au aplicat.”
Tot de un om de afaceri și o rețea socială se ocupă și The New York Times. Pornind de la faptul că Donald Trump pleda pentru interzicerea TikTok, iar acum, când puterea e pe cale s-o interzică, s-a răzgândit, autorul conchide că Trump nu numai că nu are vreo ideologie, dar nici nu are vreo consecvență politică în afară de urmărirea interesului propriu. Condiții în care republicanii care încă-l mai respectă pe președintele Reagan ar putea fi mai compatibili cu Biden decât cu Trump. E una dintre rarele ocazii în care The Wall Street Journal se întâmplă să fie de acord cu Times, titrând: „Reagan nu l-ar vota sub nici o formă pe Trump”. E drept, articolul nu pledează totuși pentru Biden, ci pentru căutarea unei variante terțe.
În Rusia însă, Putin și-a câștigat deja „alegerile” și, „într-un acces de generozitate nu și-a atribuit decât 87% din voturi”, relatează ironic portalul european Politico, trecând în revistă compania ilustră în care se regăsește Putin. Kim Jong-un câștigă de obicei alegerile cu 100% din voturi, la o prezență de doar 99,99%. Alexander Lukașenko și-a câștigat ultimele alegeri cu numai 80%, nu înainte de a-l întemnița însă pe liderul opoziției, Serghei Tihanovski. Bashar al-Assad, în cursul unui război civil devastator, a câștigat alegeri cu 89% și 95% din voturi. Și, chiar luna trecută, dictatorul azer Ilham Aliyev a fost la un pas să-l egaleze, cu 94%. Totuși, „în mai multe orașe rusești, precum și în secțiile de votare din străinătate, alegătorii au răspuns în duminică la apelul Iuliei Navalnaia. S-au adunat la prânz, într-o demonstrație simbolică de dezacord cu realegerea aproape sigură a lui Vladimir Putin”, transmite Courrier International. Publicația braziliană O Globo subliniază opoziția diasporei: „noua generație a diasporei ruse ridică tonul criticilor la adresa lui Putin și a războiului. Cetăţenii care au părăsit ţara în ultimii ani tind să-şi exprime public opiniile despre guvern, fără teama multora dintre compatrioţii lor”. „Putin, un țar războinic în căutarea măreției internaționale”, comentează France 24: „În vârstă de 71 de ani, stăpânul Kremlinului a stabilit o verticalitate a puterii de-a lungul anilor, înăbușind orice opoziție.” Britanicul The Guardian îl vede mai degrabă pe Putin ca pe urmașul lui Stalin: această „falsă competiție marchează ultima fază a tranziției de la autoritarism la autocrație în toată puterea cuvântului”. Săptămânalul The Economist consideră că evenimentul s-a remarcat doar prin protestul discret al rușilor. Iar editorialul din The Financial Times se concentrează pe consecințele regionale: „Represiunea internă merge mână în mână cu agresiunea externă”.
The Jerusalem Post detaliază cum s-a folosit Hamas în cursul pogromului din 7 octombrie de jurnaliștii din Gaza, colaboratori ai unor prestigioase publicații și agenții de presă occidentale. Rolul lor propagandistic era prevăzut într-un plan de atac întocmit de Hamas cu ani înainte, iar unii reporteri au acționat cu bună știință, alți se pare că din naivitate. „Guvernul controlat de coloniști amanetează viitorul Israelului”, e titlul editorialului din cotidianul Haaretz, care observă, după ce SUA au adoptat joi sancțiuni contra coloniștilor evrei, că „lumea începe să facă o distincție clară între Israelul legitim și antrepriza penală a coloniștilor din teritoriile ocupate”. De altfel și „miniștrii de externe ai UE au aprobat luni în unanimitate sancțiuni împotriva coloniștilor violenți care hărțuiesc palestinienii din Cisiordania”, consemnează agenția Reuters. EUObserver preia un avertisment al Europol, conform căreia conflictul din Gaza alimentează efortul de recrutare al jihadiștilor din Europa. Europol afirmă că „conținuturile teroriste au explodat după 7 octombrie”. Și ziarul spaniol El Periodico relatează că „tensiunea provocată de conflictul din Gaza domină dezbaterea politică din Regatul Unit. Atât guvernul britanic cât și parlamentul au avertizat cu privire la înmulțirea atacurilor și amenințărilor din ultimele luni din partea grupărilor islamiste și de extremă dreapta”. „Una dintre principalele măsuri e extinderea definiției extremismului pentru a include toate organizațiile care promovează sau încurajează intoleranța, ura și violența sau care pun în pericol sistemul liberal și drepturile democratice din Regatul Unit.” Cotidianul britanic The Telegraph avertizează însă că „pericolul islamist e cât se poate de real”, dar nu numai în Regat: „ideologia Frăției Musulmane e în floare în Marea Britanie și pe plan global. Ea nu poate trăi alături de valorile occidentale.”

Andrei Suba, RADOR RADIO ROMÂNIA

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult