Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 19 noiembrie

Revista presei internaționale – 19 noiembrie

scris de Z.V.
25 afisari

Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape evoluția pandemiei și criza de la frontiera orientală a UE, dublată recent de reapariția unei presiuni militare la granița de est a Ucrainei.

Revista presei

În contextul agravării situației pandemice în toată Europa, cotidianul vienez Die Presse scrie despre „anti-vacciniştii dezinformaţi din Europa de Est”, observând că „niciuna dintre țările foste comuniste care sunt azi în UE nu are o rată a vaccinării peste 60%” – cu România și Bulgaria la coada clasamentului. Două explicaţii ar fi „absenteismul presei serioase şi puternicele campanii de dezinformare ale Rusiei şi Chinei”. Portalul european EUObserver abordează aceeași temă, punând cifrele slabe ale vaccinării pe seama dezinformării și a neîncrederii est-europenilor în guverne și instituțiile statului, „un rezultat al deceniilor de comunism”. În plus, „sistemele medicale subdezvoltate rămân subfinanțate”, ceea ce agravează situația. Iar Ungaria, care a raportat miercuri cel mai mare număr de infecții zilnice atins din martie, nu are mai deloc măsuri preventive. O situație pe care Budapesta o va corecta începând de sâmbătă – asigură site-ul ungar Hirado.hu -, când vor intra în vigoare noi interdicții. Masca va fi obligatorie la interior, cu excepția școlilor, care pot decide singure, iar accesul la evenimente cu peste 500 de participanţi se va face doar cu certificat de vaccinare. Vaccinarea cu a treia doză va fi obligatorie în sistemul sanitar şi „curând ar putea urma şi în aparatul de stat”. „Bulgaria se confruntă cu cel mai grav val de Covid-19”, afirmă publicația bulgară Novini, citându-l pe ministrul sănătăţii. El consideră, dat fiind recordul mortalității, că „mai devreme sau mai târziu va fi necesară vaccinarea pentru a merge la locul de muncă”. Dar și Europa de Vest întâmpină dificultăți, portalul Politico relatând cum „s-a împotmolit Germania într-o ceartă bizară pe tema pandemiei care amenință să scape de sub control”. Cu peste 60.000 de noi infecții într-o zi (dar numai 264 de decese) partidele parlamentare „despică firul în patru” în privința măsurilor necesare. Coaliția în curs de formare – social-democrații, verzii și liber-democrații – a reușit să blocheze în camera inferioară prelungirea stării de urgență, astfel că o carantină dură ar putea fi exclusă. Argumentul este acela că disponibilitatea vaccinurilor impune acum un nou cadru legal: „Nu ne mai aflăm în anul zero al pandemiei”. Pentru o direcție similară militează și cotidianul conservator The Telegraph în Regatul Unit: lupta cu pandemia trebuie să se bazeze mai degrabă pe vaccinuri decât pe interdicții. El vine și cu un argument în plus: restricțiile duc direct și indirect la creșterea mortalității din cauze non-Covid-19. În Marea Britanie s-a înregistrat în ultimele patru luni un exces de 10.000 de decese din cauza altor boli, iar numai în Anglia s-a acumulat un număr record de 5,8 milioane de persoane cărora li s-au suspendat procedurile medicale elective. „Cu cel mai mare număr de decese pe zi din lume de câteva săptămâni, Rusia e copleșită”, relatează săptămânalul francez Courrier International. Într-atât încât Kremlinul a „recunoscut că a evaluat greșit situația: Nu vedem sfârșitul. Ne-am înșelat în calculele noastre”. Marți statul a decis noi restricții, între care „purtarea măștii și interdicții de călătorie pentru persoanele de peste 60 de ani, până în 2024”.
Între timp, criza de la granița polono-belarusă dă oarecare semne de detensionare. Cotidianul francez Le Figaro anunță primul zbor de repatriere al emigranților blocați la graniță: „Irakul va organiza pe data de 18 un prim zbor pentru cei care doresc să se întoarcă de bunăvoie”, și anume 571 de irakieni. Concomitent, Belarus s-ar fi declarat gata să lucreze „activ” pentru repatrierea emigranților. Cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta interpretează diferit vestea: „Lukașenko va retrage emigranții ca răspuns la capitularea Bruxelles-ului”, deși nu precizează în ce anume constă presupusa capitulare. Oricum, „Lukașenko doar a retras «trupele» pentru o pauză. El așteaptă măsurile UE. Dacă se adoptă al cincilea pachet de sancțiuni, atacul va începe cu o forță sporită”. „Polonia, Lituania, Letonia și Estonia îl acuză pe Lukașenko de «atac hibrid» împotriva granițelor lor”, titrează publicația spaniolă El Periodico. Totodată, ele au salutat „angajamentul clar” al UE și al statelor membre de a „apăra în comun” frontierele externe ale blocului, îndemnând Bruxelles-ul „să profite” de situație pentru a „regândi abordarea de apărare” a frontierelor. Cu toată reticența ei față de imigrație, Polonia a primit totuși refugiați din Belarus: „în ultimele 24 de ore 79 de opozanți belaruși au părăsit ţara şi au sosit în Polonia”, relatează agenția rusă Ria Novosti, citând poliția de frontieră poloneză. Săptămânalul german Der Spiegel remarcă faptul că „refugiații sunt instrumentul perfect” pentru Lukașenko, întrucât „acum nu există nimic care să genereze mai multă panică în UE decât câteva mii de solicitanți de azil strânși la un punct de trecere a frontierei”. Dar utilizarea lui presupune „un sistem inuman de contrabandă implicând o rețea de firme de fațadă răspândite în Siria, Turcia și Irak, transferuri secrete de bani și militari folosiți pe post de traficanți”. În SUA, The Washington Post consideră că „Lukașenko a încercat să se folosească de emigranți ca de o armă. Acum aceasta s-a întors împotriva lui”. Regimul se întreabă acum ce să facă cu miile de oameni pe care i-a atras; repatrierea emigranților ar însemna „un pas înapoi după luni de criză atent provocată”. Săptămânalul britanic The Economist sesizează însă suprapunerea a două probleme „spinoase”, și anume „confruntarea UE cu Belarusul complică cearta dintre Bruxelles și Varșovia”. „Utilizarea emigranților neajutorați pe post de instrumente de propagandă constituie o problemă pentru UE, dar nu în felul în care spera dl Lukașenko. Mai degrabă, criza de la graniță complică conflictul Comisiei Europene cu Polonia pe tema statului de drept. Acum ea trebuie să facă echilibristică pentru a sprijini Polonia în privința securității frontierei, menținând concomitent presiunea asupra ei în chestiunile judiciare”.
„E posibil ca această criză de la frontieră să urmărească distragerea atenției de la noi atacuri militare pe care Putin le pregătește în Ucraina”, a declarat premierul polonez, citat de postul ucrainean RBC. Ziarul turc Yeni Şafak evidențiază îngrijorarea SUA privitoare la concentrarea de trupe a Rusiei la frontiera Ucrainei, citând o declarație a Pentagonului conform căreia „de fapt, nu ştim cu exactitate care este intenţia lui Putin”. Acesta a îndemnat Rusia „să acţioneze mai responsabil şi să manifeste transparenţă”. La Libre Belgique reține o escaladare retorică din partea Ucrainei: „Ucraina vrea să achiziţioneze arme «defensive» de la occidentali, confruntată cu «agresivitatea» Rusiei la graniţele sale, a declarat joi şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba”. Tot Kuleba, citat de același RBC, detaliază că Ucraina lucrează împreună cu SUA și UE la un „plan cuprinzător, pe trei dimensiuni, pentru a descuraja acțiunile agresive ale Rusiei”. Prima dimensiune, diplomatică, presupune „declarații publice și mai puţin publice ferme și în timp util”; cea economică implică „lovituri în cele mai dureroase locuri, inclusiv Nord Stream 2”; în fine, componenta militară presupune „furnizarea de arme Ucrainei, aprofundarea cooperării în domeniul informațiilor și creșterea prezenței militare la Marea Neagră”. Influența Rusiei pătrunde adânc în Europa de Est, avertizează publicația bulgară Duma, citând un studiu comandat de SUA organizației Globsek din Bratislava. Astfel, „Serbia e cea mai vulnerabilă la influența rusă și chineză, primind 66 de puncte din 100”. E urmată de Ungaria (43) și Bulgaria (36), pe când România, cu 18 puncte, e „cea mai puțin supusă unei influențe străine”. Un demers menit a reduce această influență e semnalat de agenția rusă TASS: Kievul și Chișinăul au discutat sincronizarea sistemelor energetice cu reţeaua europeană continentală ENTSO-E. „Sincronizarea nu e doar un proces tehnic, ci și o problemă geopolitică, deoarece presupune o deconectare completă de la sistemele energetice din Rusia și Belarus”, a precizat partea ucraineană. Cotidianul britanic The Financial Times analizează dependența Europei de gazele rusești, observând că Moscova e pe cale să facă o mutare greșită. Profitând de crahul energetic simultan din Europa și China, Moscova și-a asigurat un contract profitabil cu Beijingul, intenționând să construiască un nou gazoduct spre China „drept contragreutate la dependența ei de exporturile energetice în Europa”. Numai că „într-un deceniu s-ar putea trezi mult prea dependentă de China, care deja și-a diversificat sursele de hidrocarburi”. Beijingul va fi atunci în măsură să-i „condiționeze accesul la piață de concesii comerciale și politice”. Revenind însă la Ucraina, revista americană Foreign Policy ne asigură că ea nu este pe punctul de a fi atacată de Rusia, întrucât „ocuparea vecinului ar fi costisitoare, periculoasă și inutilă”. Redăm concluziile analizei: „Dacă Rusia ar ataca azi Ucraina ar avea mai mult de pierdut și aproape nimic de câștigat. O nouă invazie e extrem de improbabilă. Mult mai probabilă e o întețire a ciocnirilor pe linia armistițiului din Donbas pentru a presa pentru noi negocieri. Din contră, comportamentul panicard al presei occidentale și al unor guverne nu a servit decât la amplificarea tensiunii într-o regiune deja tensionată. Războiul nu e niciodată inevitabil, dar a te comporta ca și cum ar fi îl face mult mai probabil – și cu nimic mai puțin devastator”. (Andrei Suba, RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult