Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 19 septembrie

Revista presei internaționale – 19 septembrie

scris de Z.V.
19 afisari

Presa internațională își îndreaptă atenția spre Londra, unde liderii lumii s-au strâns pentru a participa la funeraliile Reginei Elisabeta a II-a, la Westminster Abbey.

Revista presei

Printre aceștia se numără președintele american Joe Biden, premierul canadian Justin Trudeau, premierul australian Anthony Albanese și prim-ministrul neozeelandez Jacinda Ardern, alături de președintele Republicii Italiene, Sergio Mattarella, președintele francez, Emmanuel Macron, și omologul său german, Frank-Walter Steinmeier și alți șefi de stat și de guvern, după cum citim în The Guardian.
„Dacă regretata regină a Angliei s-a conformat cu strictețe la ceva, atunci acest lucru a fost maxima Coroanei de a nu se amesteca în chestiuni politice. Cu toate acestea, lista invitaților la funeraliile sale a devenit o „hartă” geopolitică și o reflectare a tensiunilor diplomatice pe care Regatul Unit le menține”, constată El Mundo, și explică: „În fruntea listei țărilor neinvitate se află Rusia lui Vladimir Putin. Partenerul său, Belarus, este de asemenea exclus de pe listă. Nici reprezentanții din Siria, Afganistan și Venezuela nu au fost invitați, întrucât Marea Britanie nu are relații diplomatice complete cu aceste țări. Șefii de stat din Nicaragua, Coreea de Nord, Iran și Myanmar nu au primit o invitație personală și vor trebui să se mulțumească cu posibilitatea de a-și trimite doar ambasadorul. Majoritatea liderilor din Orientul Mijlociu rămân neconfirmați din motive de securitate, cu excepția președintelui israelian Isaac Herzog și a emirului din Qatar, Tamim bin Hamad al Thani.
O absență notabilă va fi cea a Papei Francisc, care a confirmat, vineri, că nu va călători la Londra pentru înmormântare, din motive de sănătate, urmând să trimită un reprezentant, după cum precizează cotidianul spaniol.
Presa internațională continuă să scrie despre conflictul din Ucraina și despre izolarea internațională a Rusiei. „După succesul contraofensivei ucrainene din nord-estul țării, cumplitul război lansat de președintele rus Vladimir Putin ajunge acum direct în pragul țării sale”, scrie Washington Post, care notează că cetățenii ruși încep să resimtă serios impactul războiului, ceea ce constituie „o nouă sursă de presiune asupra lui Putin”. „Liderul rus a revenit în țară de la reuniunea Organizației de Cooperare Shanghai din Uzbekistan, unde a trebuit să facă față unor critici publice remarcabile din partea premierului indian Narendra Modi și a trebuit să răspundă unor întrebări legate de război, venite din partea președintelui chinez Xi Jinping”, reamintește Washington Post.
”Putin se întoarce cu mâna goală de la Samarkand”, constată la rândul său cotidianul economic Les Echos, care notează că liderul rus nu a primit niciun sprijin verbal din partea aliaţilor săi reuniți în cetatea istorică a Uzbekistanului. În opinia publicației franceze, lovitura de trăsnet a venit de la Narendra Modi, premierul Indiei, care i-a spus public lui Vladimir Putin: „Nu este o epocă a războiului”. Toate acordurile economice și contractele semnate de Rusia cu partenerii săi au trecut neobservate, deoarece, cu spatele la zid, Vladimir Putin s-a întors de la Samarkand cu mâna goală din punct de vedere politic.
Putin „dansează” singur, titrează ironic și La Stampa, care radiografiază ceea ce numește „o săptămână dificilă pentru Putin”. ”Ca urmare a ofensivei Kievului, axa luptei s-a schimbat definitiv în favoarea părții ucrainene, ceea ce a avut un efect de domino asupra situației de izolare politică a Rusiei, care a fost pusă în evidență la summitul de la Samarkand.
Printre detaliile ieșite la iveală la finalul summitului, se numără și așteptările la care a fost supus președintele rus înainte de începerea diferitelor întâlniri bilaterale. S-au dus vremurile în care i se permitea să apară cu cel puțin 45 de minute întârziere sau să-și facă oaspeții să aștepte în anticamerele incomode. „Întoarcerea lui Putin la Moscova s-a petrecut, așadar, sub semnul unei mari slăbiciuni, iar riscul pentru el acum este să se producă și o prăbușire drastică a consensului intern”- conchide La Stampa.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS