Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 2 aprilie

Revista presei internaționale – 2 aprilie

scris de Z.V.
125 Afisari

 Atacul asupra consulatului iranian din capitala Siriei, atribuit Israelului de presa siriană şi iraniană, ţine capul de afiş al actualităţii internaţionale. „O escaladare alarmantă a conflictului din Orientul Mijlociu, care ar putea aduce Israelul în conflict deschis cu Iranul şi aliaţii săi”, consideră Reuters.

Teheranul a confirmat că în atac au fost ucişi mai mulţi diplomaţi şi un comandant important al Gărzilor Revoluţionare, care, potrivit Jerusalem Post, avea responsabilităţi extinse în acţiunile teroriste la graniţele Israelului şi era interlocutorul la cel mai înalt nivel dintre Teheran şi gruparea libaneză Hezbollah. Israelul a refuzat să comenteze incidentul, notează The Guardian, care aminteşte că armata israeliană a bombardat în mod repetat ţinte iraniene în timpul războiului din Gaza. Lumea arabă este inflamată şi de imaginile distrugerilor ieşite la iveală după retragerea forţelor israeliene după asediul de două săptămâni asupra Complexului medical Al-Shifa din Fâşia Gaza. Middle East Monitor relatează despre efectele devastatoare ale asediului, notând că au fost documentate pagube extinse, care fac spitalul complet inutilizabil. Eforturile de căutare sunt încă în desfășurare pentru a recupera cadavrele de sub dărâmături, mai scrie Middle East Monitor, susţinând că au fost găsite zeci de cadavre, inclusiv de femei și copii, strivite de tancurile israeliene și îngropate în vecinătatea spitalului. Ofițerii superiori ai armatei israeliene susţin, la rândul lor, că în urma operaţiunilor de la spitalul Al-Shifa au fost găsite documente legate de atacul Hamas din 7 octombrie, care ar putea oferi informații despre ostaticii israelieni ținuți în Gaza de gruparea teroristă. În plus, potrivit Times of Israel, au fost ucişi 200 de terorişti operativi şi au fost arestaţi alţi 500. Pe plan intern, Israelul este scena „celor mai ample proteste anti-guvernamentale de la începutul războiului în Gaza”, constată Voice of America, detaliind că zeci de mii protestatari au cerut în faţa parlamentului alegeri anticipate şi să se încheie un acord de încetare a focului care să permită eliberarea zecilor de ostatici ţinuţi de Hamas. „Protestele de la Ierusalim arată că furia faţă de Netanyahu nu mai poate aştepta până la sfârşitul războiului”, iar premierul israelian are „motive serioase de îngrijorare”, conchide The Times of Israel.
În Turcia, „marea victorie a opoziției constituie o palmă usturătoare pentru tabăra lui Erdogan”, consideră Le Monde. „La mai puțin de un an de la realegerea lui Recep Tayyip Erdogan și a partidului său, Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), în fruntea țării, majoritatea prezidențială a suferit o înfrângere severă duminică, 31 martie, la alegerile locale”. Zeci de orașe, printre care şi cele mai mari cinci: Istanbul, Ankara, Izmir, Bursa și Antalya, au fost câştigate de primari din partea principalului partid de opoziție, Partidul Popular Republican (CHP), creat de Mustafa Kemal Atatürk cu puțin peste un secol în urmă, detaliază Le Monde. „Rezultatele au reprezentat o lovitură pentru Erdogan, în vârstă de 70 de ani, cel care, timp de peste două decenii, a fost politicianul care a dominat Turcia. El și-a folosit puterea în calitate de premier și, mai apoi, de președinte pentru a extinde rolul Islamului în viața publică și pentru a consolida statutul Turciei ca putere economică și militară, uneori, prin metode care au adus la exasperare Statele Unite și pe ceilalți aliați ai Turciei din cadrul NATO. Criticii lui Erdogan îl acuză că a pus țara la cheremul unui singur om, îngrădind presa și subjugând instituțiile guvernamentale pentru a servi intereselor partidului său, iar apărătorii săi îi neagă aspirațiile de dictator, subliniind succesul său istoric în cadrul unor alegeri care, în general, au fost considerate drept libere”, comentează New York Times. Ziarul american mai notează şi că performanțele de duminică ale partidului lui Erdogan au arătat că mulți alegători sunt nemulțumiți, mai ales în privința felului în care el a gestionat economia. O criză a nivelului de trai, care durează de mai bine de un an, a slăbit moneda națională, iar inflația până la cer a redus puterea de cumpărare și conturile de economii ale turcilor, explică New York Times.
Pe frontul confruntării Occidentului cu Rusia, un raport realizat de Insider, un grup de presă de investigație axat pe Rusia, cu sediul la Riga, în Letonia, creează noi tensiuni. Potrivit investigațiilor Insider, făcute în decursul unui an în colaborare cu grupul 60 de Minute și publicația germană Der Spiegel, serviciul rus de informații s-ar fi aflat în spatele misteriosului „sindrom Havana”, care a afectat o serie de diplomați din SUA și spioni de pe plan internațional. Simptomele includ migrene, stări de vomă, pierderi de memorie și amețeli, iar cercetările au arătat că în apropierea persoanelor care au acuzat astfel de afecţiuni s-au aflat o serie de membri ai serviciului militar de informații rusesc (GRU), cunoscut sub indicativul 29115. În plus, o serie de membri de seamă din cadrul unităţii respective au primit recompense și au fost promovați pentru activitatea lor legată de o „armă acustică neletală”. „Subiectul nu este deloc nou; de mai mulți ani, subiectul așa-zisului ‚Sindrom Havana’ a fost exagerat de presă și, încă de la început, el a fost legat de niște acuzații aduse părții ruse”, a fost replica purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care, citat de Us News &World Report, a susţinut că „toate acestea nu sunt altceva decât niște acuzații nefondate”. Pe de altă parte, Financial Times consideră că „Putin așteaptă ca Washingtonul să amuțească”, mizând pe o perioadă de tensiuni și haos în Statele Unite în contextul alegerilor prezidențiale de anul acesta. „Cu un Washington paralizat s-ar ivi noi ocazii pentru Moscova și Beijing” care „din perspectiva lui Putin” ar oferi „posibilitatea inversării umilinței din 1989 și restabilirii într-un fel sau altul a unei sfere de influență rusească în Europa”, explică Financial Times. Totuși editorialistul britanic se arată optimist, susținând că deși „e posibil ca Washingtonul să amuțească în anul care urmează”, „acest lucru nu înseamnă și că Moscova va fi capabilă să dea ceasul Europei înapoi, până în 1988”. „Din 1989 până acum multe s-au schimbat la Moscova, Washington, Berlin și Varșovia. Dar constanta care a persistat e hotărârea europenilor de a rezista dominației rusești”, conchide Financial Times.

(Carolina Ciulu)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS