Reuniunea șefilor de stat și de guvern de la Bruxelles s-a derulat pe fondul protestelor agricultorilor, care au adus peste o mie de tractoare în și în jurul cartierului unde se află instituțiile europene, unde s-au înfruntat cu forțele de ordine, informează presa internațională.
Revista presei
Fermierii și-au adus mesajul de frustrare și furie direct la ușa parlamentarilor de la Bruxelles, supărați și sătui de birocrația care le reduce profiturile, scrie Brussels Signal, iar The Brussesl Times notează că, în timp ce protestul de joi este o dovadă de unitate, provocările pentru fermieri variază foarte mult. Începute în Franța, unde fermierii au blocat autostrăzile din jurul Parisului cu tractoarele, protestele s-au răspândit în multe țări din Uniunea Europeană, evidențiind nemulțumirile profunde din sectorul agricol și îngrijorările legate de impactul reglementărilor severe și al afluxului de importuri ieftine, explică Associated Press. Protestele fermierilor, care s-au amplificat în ultimele săptămâni cu mobilizări istorice în Germania și Franța, dar care își au rădăcinile în nemulțumiri vechi, devenite din ce în ce mai vizibile în ultimul an, indică Uniunea Europeană ca fiind vinovată pentru problemele din agricultură, scrie El Confidencial. Președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, s-a întâlnit cu organizațiile de lobby agricol după summit, alături de premierul belgian Alexander de Croo și de prim-ministrul olandez Mark Rutte, ea reiterând că executivul UE va aborda în Dialogul Strategic provocările structurale cu care se confruntă sectorul agricol, subliniază Politico. Cu mai puțin de șase luni înainte de alegerile europene, perspectiva unei mișcări de protest de tipul „vestelor galbene”, în Franța, care s-ar putea răspândi pe întregul Continent este îngrijorătoare, mai ales că sondajele de opinie arată o ascensiune a extremei drepte, alimentată, printre altele, de exasperarea crescândă față de problemele de mediu, analizează Le Monde. În plus, negocierile întârziate pentru încheierea Acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur au rămas învăluite în incertitudine, pe fondul protestelor fermierilor din Europa și al opoziției din partea Franței, adaugă La Nacion. Întâlnirile recente din Brazilia ale negociatorilor din țările Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) și UE au generat optimism cu privire la posibilitatea unui acord, însă situația actuală din Europa a spulberat brusc acest entuziasm. Cu toate acestea, notează La Nacion, părțile încă speră într-o soluționare favorabilă a chestiunilor în așteptare, până la punctul în care există speculații cu privire la semnarea acordului pe 15 februarie sau în timpul reuniunii ministeriale a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), programată pentru 24 februarie, la Abu Dhabi.
Între timp, Comisia Europeană a propus prelungirea comerțului fără tarife cu Ucraina și cu Republica Moldova, până în anul 2025, dar cu un mecanism de protecție pentru producătorii agricoli europeni, anunță Euronews. De aemenea, liderii UE au ajuns la un acord pentru a oferi 50 de miliarde de euro ca ajutor Ucrainei, după ce l-au convins pe premierul ungar Viktor Orbán să renunțe la vetoul său, notează EUObserver. Acum, Comisia Europeană urmează să pregătească un raport anual privind punerea în aplicare a ajutorului, așa-numita Facilitate pentru Ucraina, completează EUObserver. Toți cei 27 de lideri au convenit asupra pachetului suplimentar de sprijin pentru Ucraina, ceea ce asigură o finanțare constantă, pe termen lung și previzibilă, a scris președintele Consiliului European, Charles Michel, pe X, citat de Politico. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că a fost „o zi bună pentru Europa”, citează Le Figaro, iar Newsweek reține că președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a manifestat recunoștința pentru acest sprijin, care va „întări stabilitatea economică și financiară pe termen lung” a Ucrainei, subliniind că este, de asemenea, „un semnal clar că Ucraina va rezista” în fața agresiunii ruse. Acordul survine după ce capitalele europene s-au arătat tot mai îngrijorate de faptul că un succes al rușilor în Ucraina ar putea pune direct în pericol securitatea continentului, comentează The Wall Street Journal și adaugă că, totuși, Ucraina de bazează, ca să-și poată acoperi deficitul bugetar din 2024 și din anii viitori, și pe un ajutor din partea SUA, deocamdată blocat de republicanii din Congres. Supraviețuirea Kievului și securitatea Europei depind de un front mai unit, menționează Foreign Affairs, iar Foreign Policy notează că SUA iau în considerare să dea Ucrainei activele înghețate ale Rusiei, mișcarea fără precedent putând asigura o modalitate de a face Moscova să plătească pentru reconstrucția Ucrainei. Instituțiile financiare din Statele Unite și Europa dețin active de stat rusești în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, care au fost înghețate la începutul războiului și care ar putea contribui în mare măsură la plata pagubelor provocate de invazie, Banca Mondială estimând costul acestor daune la peste 400 de miliarde de dolari, anul trecut, completează Foreign Policy și adaugă că și G-7 va discuta despre utilizarea banilor rusești pentru reconstrucția Ucrainei, în cadrul unei întâlniri de luna viitoare.
Comandamentul Operațiunilor Europene de la Larissa fi sediul misiunii UE pentru siguranța navigației în Marea Roșie, după ce o propunere formulată în acest sens de ministrul grec al apărării, Nikos Dendias, a fost acceptată la reuniunea informală a miniștrilor apărării ai UE, desfășurată la Bruxelles, anunță Kathimerini. Pe lângă comanda de pe uscat, care va avea sediul la baza de la Larissa, va exista și o comandă pe mare, cu o sarcină operativă mai dificilă, care este revendicată în principal de Franța și Italia, dar va fi probabil preluată prin rotație de țările care și-au exprimat deja interesul de a participa, și anume Belgia, Italia, Grecia, Franța și Germania, detaliază ziarul grec. Este de așteptat ca Grecia să participe cu fregata „Hydra”, iar toate detaliile legate de operațiunea UE ar trebui să fie gata până pe 19 februarie, menționează Kathimerini.
Într-un articol publicat de William Burns, directorul CIA, în Foreign Affairs, despre transformarea Agenției din SUA pentru o eră a competiției, în contextul unor noi provocări geopolitice, oficialul american constată că, în această lume volatilă, divizată, democrațiile și autocrațiile, economiile dezvoltate și cele în curs de dezvoltare și țările din Sudul Global sunt din ce în ce mai hotărâte să-și diversifice relațiile, pentru a-și maximiza opțiunile. Ele văd puține beneficii și multe riscuri în a rămâne în relațiile geopolitice monogame fie cu Statele Unite, fie cu China și este posibil ca mai multe țări să fie atrase de un statut de relație geopolitică „deschisă”, urmând conducerea Statelor Unite în unele probleme, dar cultivând și relațiile cu China, analizează directorul CIA în revista americană. Și dacă trecutul reprezintă un precedent, Washingtonul ar trebui să fie atent la rivalitățile dintre tot mai multele puteri mijlocii, care au dus, de-a lungul istoriei, la declanșarea ciocnirilor între marile puteri, conchide oficialul american în analiza sa din Foreign Affairs.
(Cristina Zaharia, RADOR)
