Războiul din Ucraina se află în centrul atenției presei internaționale, care urmărește situația de pe teren dar și evoluțiile internaționale legate de acest context de insecuritate din răsăritul Europei.
În timp ce în estul Ucrainei sunt duse lupte intense pentru a bloca ofensiva militarilor ruși, mai ales în orașul Severodonețk, Statele Unite au anunțat că vor furniza Kievului sisteme avansate de rachete Himars, care au o rază de acțiune de 80 de kilometri. Această decizie a fost confirmată de surse din administrație după ce președintele Joe Biden, într-un editorial din New York Times, a anunțat trimiterea la Kiev a unor sisteme de rachete mai avansate. Rezumând principalele mesaje transmise de preşedintele american, publicația braziliană Folha reține următoarele declarații: „Nu căutăm un război între NATO și Rusia. Oricât de mult nu aş fi de acord cu Putin și aş considera că acțiunile lui sunt condamnabile, SUA nu vor încerca să provoace înlăturarea lui. Câtă vreme SUA și aliații noștri nu vor fi atacați, nu vom să fie direct implicaţi în conflict, trimițând soldați americani să lupte în Ucraina sau atacând forțele ruse”. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov, a replicat arătând că furnizarea de lansatoare de rachete avansate americane către Ucraina crește riscul ca o „țară terță” să fie atrasă în conflict, notează TASS. Lavrov a făcut această afirmație în timpul unei conferințe de presă desfășurată în Arabia Saudită răspunzând unei întrebări despre planurile SUA de a furniza Ucrainei sisteme avansate de rachete care pot lovi cu precizie ținte rusești aflate la mare distanță.
„Germania va trimite până la urmă un sistem de apărare aeriană Ucrainei”, titrează La Libre Belgique. „Berlinul, criticat de Kiev pentru livrările limitate de arme, a decis să furnizeze sistemul de apărare antiaeriană cel mai modern de care dispune Germania, sistemul Iris-T”, a anunţat cancelarul german în faţa Bundestagului. Acest sistem „va permite Ucrainei să protejeze un oraş mare împotriva loviturilor aeriene ruse”, a anunţat liderul german, dând asigurări că ţara sa „va trimite mai multe arme” Kievului.
Pe de altă parte, pentru a tranșa disputa cu Turcia privind aderarea Suediei și a Finlandei la NATO, secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg, a anunțat că va convoca în zilele următoare la Bruxelles o întâlnire cu înalți oficiali din cele trei țări. Potrivit Reuters, discuțiile se vor axa pe opoziția Turciei față de cererea de aderare a Suediei și Finlandei la alianța de nord-atlantică. „Sunt în contact strâns cu președintele turc Erdoğan și cu liderii Finlandei și Suediei”, a declarat Stoltenberg la o conferință de presă desfășurată la Washington, la finalul unei întrevederi cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken.
Rămânând în același registru, postul de radio Darik din Bulgaria informează că avioane americane de vânătoare F-35, de la baza aeriană din Germania, au aterizat în Bulgaria, ca parte a eforturilor NATO de întărire a Flancului Estic. Acest lucru va permite desfăşurarea unor misiuni pe distanţă lungă în regiunea Mării Negre. În această etapă, nu este clar cât timp vor rămâne aeronavele SUA în Bulgaria, mai arată Darik și amintește că ministrul bulgar al apărării, Dragomir Zakov, a confirmat că misiunea avioanelor olandeze F-35 în Bulgaria s-a încheiat la sfârşitul lunii mai, însă protecţia comună a spaţiului aerian al Bulgariei cu NATO va fi extinsă.
Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, va efectua o vizită în Turcia, pe 8 iunie, împreună cu o delegaţie militară. În cadrul vizitei vor fi abordate subiecte care interesează îndeaproape ambele ţări, prioritare fiind crearea unui coridor pentru exportul de cereale, războiul din Ucraina şi evoluţiile din Siria, scrie publicația turcă Hürriyet. Problema transportului către pieţe a cerealelor care aşteaptă în porturi, din cauza războiului dintre Rusia şi Ucraina, prin coridorul care va fi deschis prin Turcia, este un subiect discutat permanent în ultima perioadă în ministerele de Externe din Turcia şi Rusia. Cele două țări acţionează pentru deblocarea exporturilor în urma închiderii porturilor din Ucraina, una dintre principalele producătoare de cereale. Peste 20 de milioane de tone de cereale aşteaptă în porturile ucrainene pentru a fi exportate.
Le Monde amintește de tensiunile dintre Grecia și Turcia, precizând că preşedintele turc Erdoğan rupe un acord cu Atena şi nu mai vrea să se întâlnească cu liderii greci. Autorităţile turce reproşează grecilor că înarmează insulele din Marea Egee, încălcând, după părerea lor, două tratate. Ziarul Sabah din Turcia scrie că președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, a anunţat că nu se va mai întâlni cu liderii greci pe care îi acuză că „nu sunt cinstiţi”. „Nu vom mai avea întâlniri bilaterale cu ei”, a declarat şeful statului turc într-un discurs în faţa grupului său parlamentar la Ankara, în situaţia în care cele două ţări înmulţesc acuzaţiile reciproce.
Readucând în actualitate un subiect care a dominat actualitatea ultimilor ani, pandemia de coronavirus, Le Figaro scrie că în China, orașul Shanghai revine la viață după două luni de izolare. Orașul a ridicat miercuri cele mai importante restricții impuse celor 25 de milioane de locuitori ai săi, un pas în plus către o ridicare totală a izolării care exasperează populația și sugrumă economia. Mai multe măsuri fuseseră deja relaxate în ultimele zile datorită scăderii puternice a numărului de cazuri pozitive. Dar populația putea, în general, să iasă, în cel mai bun caz, doar câteva ore pe zi, și cu condiția să fie într-un cartier fără niciun caz. Miercuri dimineața, oamenii din Shanghai se întorceau la muncă, în timp ce unele magazine se pregăteau să se deschidă.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
