Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 2 mai

Revista presei internaționale – 2 mai

scris de Z.V.
139 Afisari

De 1 Mai, imaginile cu protestele violente din campusurile studențești americane au făcut înconjurul lumii. Poliția din New York a intrat în forță în campusul Universității Columbia, unde protestatarii pro-Gaza ocupaseră clădirea, împiedicând defășurarea cursurilor – transmite ANSA, care precizează că agenții au intervenit la solicitarea scrisă a Universității, au îndepărtat mai mulți studenți adunați în afara clădirii și au efectuat trei sute de arestări.

După cum relatează publicația, rectorul Universității Columbia a cerut poliției să păzească campusul până pe 17 mai, la două zile după ceremonia de absolvire din data de 15, când aproximativ 15.000 de studenți ar urma să absolve universitatea.
Un scenariu similar s-a produs și la UCLA (Universitatea Los Angeles). Pe fondul ciocnirilor dintre protestatarii pro-palestinieni și contraprotestatari, poliția a fost chemată de conducerea instituției de învățământ și a eliberat campusul. Alți 14 protestatari au fost ridicați dintr-o tabără de la Universitatea Tulane din New Orleans. Washington Post, din care am spicuit informațiile, reține faptul că în campusuri au acționat „agitatori din afară”, iar poliția a identificat „organizații și persoane care nu erau studenți, ci agitatori profesioniști, iar unele tactici erau similare cu altele folosite pe tot globul”.
De la Londra, The Guardian remarcă un fenomen de contagiune: „Un val de demonstrații și de tabere ad-hoc este în desfășurare la universitățile din Marea Britanie, după scenele violente din campusurile din SUA, unde sute de oameni au fost arestați de poliție”. Au fost anunțate proteste față de războiul din Gaza pentru data de 1 mai în cel puțin șase universități, inclusiv Sheffield, Bristol, Leeds și Newcastle, și se așteaptă ca și altele să urmeze exemplul, într-o demonstrație de solidaritate cu palestinienii, dar și cu colegii americani arestați. Un profesor universitar citat de publicația britanică atrage însă atenția că „Acesta este un preț pe care îl plătim pentru libertatea academică și libertatea de exprimare. Studenții au posibilitatea, dacă doresc, să protesteze cu privire la orice problemă”.
Manifestații de protest au avut loc și în Franța, contopite cu tradiționalele marșuri de 1 Mai, însă cifrele raportate de organizatori și autorități arată că ele au fost mult mai puțin numeroase decât în anii precedenți, aflăm din Le Monde. Revendicările zilei internaționale a muncii a la francaise? Creșterea salariilor, pacea în Gaza și o Europă „cu mai mult progres social”.
1 Mai are astăzi o altă semnificație în Europa de Est: 20 de ani de la aderarea a opt state din regiune la Uniunea Europeană, reamintește publicația bulgară 24 Chasa. Cel mai recent studiu al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, citat de cotidianul sofiot, arată că în statele din Europa Centrală şi de Est care au aderat la Uniune, veniturile pe cap de locuitor au crescut rapid, recuperând decalajul față de statele din Vest. Astfel, PIB-ul mediu pe cap de locuitor din Est reprezenta în 2004 14 procente din PIB-ul pe cap de locuitor din Germania, iar în 2023 era de 50% din acesta. Ceea ce înseamnă că producţia economică din Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi Slovenia s-a apropiat cu 24 de puncte procentuale de cea a Germaniei, așadar aderarea a fost, din punct de vedere economic, un succes. Deși integrarea economică a fostelor țări est-europene este o sursă de satisfacție pentru liderii Uniunii Europene, nu același lucru este valabil pe plan politic și diplomatic, subliniază ziarul francez Les Echos. Turnura „iliberală” revendicată de Ungaria lui Viktor Orban este cu atât mai îngrijorătoare cu cât riscă să se răspândească în alte democrații din Europa Centrală și de Est care au aderat la Uniune în urmă cu douăzeci de ani. Publicația reamintește că în fruntea guvernului slovac se află astăzi Robert Fico, politician care în câțiva ani a alunecat de la social-democrație la un populism impregnat de naționalism și conservatorism, la fel ca omologul său de la Budapesta. Reformele sale judiciare și dorința de a reduce independența mass-media publice ridică temeri că Bratislava va lua aceeași direcție ca și Budapesta; după Slovacia, ochii se îndreaptă spre Cehia, unde Andrej Babis, un alt lider populist cu un discurs ambiguu în privința Ucrainei, își pregătește revenirea la putere. În Croația, alegerile recente au arătat că o bună parte a populației l-a susținut pe fostul premier Zoran Milanovic, care nu dorește ca țara sa să fie „târâtă” în conflictul ucrainean – avertizează Les Echos, reamintind că partidele mai mult sau mai puțin pro-ruse sunt puternice și în Bulgaria, o țară afectată de instabilitate politică și alegeri repetate.
Diplomația accelerează pentru stoparea conflictului din Gaza. Secretarul de stat Antony Blinken, care a vizitat Israelul miercuri într-un moment descris de oficialii americani drept ultima șansă de a preveni un nou val de lupte, a cerut din nou Hamas să accepte o propunere de încetare a focului și i-a împins pe israelieni să facă mai mult pentru civilii din Gaza, notează Washington Post, care se întreabă dacă administrația Biden poate convinge guvernul israelian să accepte ideea unui stat palestinian, astfel încât să încheie un acord cuprinzător pentru a stabiliza Orientul Mijlociu. Prin emisarul său, președintele Biden l-a avertizat pe Netanyahu că Statele Unite nu ar putea sprijini un atac Rafah decât dacă Israelul face mai mult pentru a proteja populația obișnuită din Gaza. „Nu am văzut încă un plan care să ne dea încredere că civilii pot fi protejați eficient”, a declarat Blinken luni în capitala Arabiei Saudite, Riad. Pentru sutele de mii de oameni care au fugit în cel mai sudic punct al Gazei pentru a scăpa de boli, foamete, gropi comune și lupte directe, o invazie terestră ar însemna și mai multe traume și moarte. De altfel, la începutul lunii aprilie, președintele american a amenințat că va modifica politica SUA față de Israel dacă guvernul lui Netanyahu nu va lua măsuri pentru a atenua suferința civilă, mai scrie Washington Post.
În context, BBC relatează că liderul opoziţiei israeliene, Yair Lapid, i-a transmis lui Blinken că premierul israelian nu are nicio scuză pentru eșuarea unui acord privind eliberarea ostaticilor israelieni. Potrivit publicației citate, Netanyahu este prins din punct de vedere politic între susținătorii ostaticilor care ies în stradă în număr tot mai mare pentru a face presiuni pentru un acord de eliberare a ostaticilor și membrii de extremă dreaptă ai coaliției sale, care amenință că își vor doborî guvernul dacă ajunge la un astfel de acord.
Încheiem cu vești din Caucaz, unde mii de manifestanți s-au adunat în fața Parlamentului de la Tbilisi pentru a protesta din nou împotriva așa-numitei legi privind „ingerințele străine”, după cum relatează Euronews. Deputații georgieni dezbat din nou zilele acestea textul de lege care impune mass-media și organizațiilor neguvernamentale să declare dacă primesc mai mult de 20% din finanțarea proprie din străinătate. Poliția a intervenit în forță împotriva manifestanților, folosind tunuri de apă și gaze lacrimogene. Președintele georgian Salome Zurabișvili, care s-a declarat întotdeauna împotriva acestei legi, a descris pe rețelele de socializare represiunea protestelor drept „total nejustificată, neprovocată și disproporționată”. Proteste au avut loc și în cel de-al doilea oraș ca mărime al Georgiei, Batumi, dar și la Kutaisi, potrivit canalului independent local Formula TV.
Le Monde reamintește că proiectul este inspirat de legea rusă privind agenții străini, folosită pentru a înăbuși vocile disidente. Furia multor georgieni este cauzată de această ingerință, care se adaugă sprijinului fățiș al Moscovei pentru regiunile separatiste Abhazia și Oseția de Sud, pentru care cele două țări au purtat un război de două săptămâni în august 2008. „(Politicienilor de la putere) le este frică, pentru că văd determinarea noastră”, declara o manifestantă în fața Parlamentului. ”Nu îi vom lăsa să adopte această lege rusească și să ne îngroape viitorul european”.
Bruxellesul a avertizat că inițiativa legislativă pune în pericol aspirațiile Georgiei de a deveni membră a blocului, notează la rândul său La Stampa. În decembrie 2023, UE a acordat țării statutul de candidat oficial pentru aderare, dar a cerut reformarea sistemului judiciar și a celui electoral, consolidarea libertății presei și limitarea puterii oligarhilor.

(Ruxandra Lambru/RADOR RADIO ROMÂNIA)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult