Acasa Revista Presei Revista presei internaționale, 2 noiembrie

Revista presei internaționale, 2 noiembrie

scris de Z.V.
227 Afisari

Tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să ocupe prima pagină a presei internaționale.
Armata israeliană IDF a anunțat prima breșă în linia frontului Hamas din nordul Fâșiei Gaza, potrivit The Times of Israel, în timp ce Haaretz constată că înaintarea IDF în Gaza este mai rapidă decât se preconiza la început. Însă tocmai acest lucru face ca misiunea să fie încă și mai complexă, avertizează cotidianul israelian, detaliind că la patru zile de la lansare, operațiunea la sol a escaladat deja într-un război total, cu lupte dure și persistente chiar în inima unor arii urbane, majoritatea deja devastate anterior de atacuri aeriene. De cealaltă parte, Hamas acuză Israelul de ”masacre barbare împotriva unor civili neînarmați” și avertizează că ostaticii ținuți în Gaza se confruntă din cauza atacurilor israeliene cu același risc ”de moarte și distrugere” ca și locuitorii din teritoriile palestiniene, transmite Al Jazeera. Les Echos observă ”primele distanțări diplomatice” față de Israel, detaliind că dublul bombardament lansat asupra taberei de refugiați de la Jabaliya, din nordul enclavei palestiniene, a generat un val de dezaprobare internațională. Iordania, a doua țară arabă care a făcut pace cu Israelul în urmă cu aproape 30 de ani, și-a rechemat amabasadorul de la Tel Aviv, mai notează ziarul francez. Proteste diplomatice s-au înregistrat și din partea unor țări sud-americane, precum Bolivia, Chile sau Columbia, care și-au rechemat de asemenea ambasadorii și au anunțat ruperea legăturilor cu Israelul, scrie The Guardian. Armata israeliană a explicat că a urmărit să lovească fortăreața comandantului Hamas, Ibrahim Biari, unul dintre responsabilii pentru atacul din 7 octombrie. Potrivit Jerusalem Post, tabăra includea „infrastructură și tuneluri care au fost folosite de teroriști pentru a se deplasa către zona de coastă”, iar bombardamentul asupra taberei a provocat prăbușirea infrastructurii militare subterane a Hamas, deasupra căreia se aflau „clădiri civile” asupra cărora gruparea palestiniană preluase controlul, mai scrie ziarul israelian, citând informații transmise de IDF. Wall Street Journal consideră că pe măsură ce victimele civile în Gaza se înmulțesc, „Israelul se va afla sub o presiune internațională din ce în ce mai mare”, iar bombardamentul asupra taberei de refugiați este „încă o provocare pentru Statele Unite și alte țări occidentale care încearcă să-și mențină sprijinul” pentru operațiunea militară israeliană. Există și unele evoluții pozitive: pentru prima dată de la izbucnirea conflictului, a fost posibilă o evacuare limitată din Gaza spre Egipt a sute de cetățeni străini sau rezidenți cu dublă cetățenie, precum și a unor palestinieni răniți, după deschiderea parțială a punctului de trecere de la Rafah, transmite CNN.
Pe frontul ucrainean, ”Rusia și-a intensificat bombardamentele în cel mai grav atac de la începutul anului”, titrează Euronews. 118 localități au fost lovite în decurs de 24 de ore, cel mai mare număr înregistrat într-o singură zi, detaliază Le Figaro, citându-l pe ministrul ucrainean de interne, Ihor Klimenko. BBC comentează că până acum contraofensiva Kievului a făcut puține progrese în recucerirea teritoriilor ocupate de forțele ruse în sudul și estul țării, stârnind temeri că în rândul statelor occidentale s-ar putea instala oboseala din cauza războiului. Ucraina are nevoie de noi capabilități militare întrucât războiul intră într-o nouă fază care implică menținerea pozițiilor și lupte de uzură, susține pentru The Economist un șef al armatei ucrainene, avertizând că o astfel de fază este în beneficiul Moscovei pentru că îi permite să-și reconstruiască puterea militară.
În plan economic, bursa americană a înregistrat creșteri importante miercuri după trei luni de scăderi, angajându-se într-o ”cursă a destinderii”, cum o numește Bloomberg, după anunțul făcut de Rezerva Federală de a nu mări, pentru a doua oară consecutiv, dobânda de referință. Financial Times subliniază că banca centrală a SUA menține totuși ușa deschisă pentru o nouă majorare a dobânzilor pe viitor chiar dacă acestea se află deja la cele mai înalte niveluri din ultimii 22 de ani. Economia americană merge grozav, dar americanii sunt într-o dispoziție pesimistă, constată Wall Street Journal, detectând în această stare de insatisfacție nu doar teama de o inflație persistentă, ci și nemulțumirea pentru evoluția țării în ansamblu. În timp ce SUA înregistrează o creștere economică de 1,2%, în zona euro, economia s-a contractat cu 0,1% în trimestrul al treilea, observă Le Monde, avertizând că există un decalaj între cele două economii care s-a amplificat după fiecare criză din ultimii cincisprezece ani. Acest decalaj se poate observa și în nivelul de prosperitate a populației. ”Venitul mediu al americanilor îl depășește cu peste 20% pe cel al rezidenților din zona euro”, detaliază Le Monde, comentând că ”în acest moment, pentru un european, orașe precum New York sau San Francisco au devenit extrem de scumpe, în timp ce vizitatorii americani în Europa sunt surprinși de prețurile mici”. De aceea turiștii americani sunt la mare căutare în Europa, în special datorită puterii lor de cumpărare, mai scrie Le Monde. Principala explicație pentru această diferență de dezvoltare poate fi rezumată în două cuvinte: „politica fiscală”, bazată pe acordarea de multiple ajutoare din partea statului. ”Orice aparență de înfrânare bugetară a fost îngropată în SUA”, chiar dacă datoria publică este de așteptat să crească de la 123% din PIB în acest an la 137% în 2028, notează cotidianul francez.
Pe planul colaborării regionale, Bulgaria, Grecia și România vor aloca din bugetul lor garanții în valoare totală de 6 miliarde de euro pentru implementarea proiectului de conectivitate de transport și pentru conducte, pornind din orașul grecesc Salonic de la Marea Mediterană prin Kavala și Alexandroupoli, apoi prin orașele bulgărești Burgas și Varna, până în orașul românesc Constanța de pe litoralul Mării Negre, scrie publicația bulgară Mediapool. Printre proiecte se numără atât autostrăzi, cât și căi ferate, fiind inclus și proiectul unei conducte de petrol de la Alexandroupoli la Burgas, în ideea ca aceasta să continue spre nord, nu doar spre România, ci și spre Republica Moldova și Ucraina, în combinație cu o conductă pentru combustibili. „Un rol cheie pentru infrastructura durabilă și conectivitate în Europa de Sud-Est îl joacă legătura nord-sud, prin construcția unei autostrăzi care va lega Grecia și România prin Bulgaria. Sperăm ca procedurile să fie finalizate cât mai curând și că proiectul va fi finalizat în cinci ani”, a precizat ministrului bulgar de finanțe, Asen Vasilev, citat de Mediapool.

Carolina Ciulu

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS