Liderii Uniunii Europene s-au reunit la Bruxelles, pentru un summit cu o agendă încărcată, variind de la invazia rusă în Ucraina, la tranziția puterii în Siria și la instalarea, în inauarie, a președintelui ales Donald Truump la Casa Albă, anunță presa internațională.
În timp ce liderii europeni și-au reafirmat angajamentul de neclintit pentru Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a cerut sprijin militar mai mare pentru Kiev și sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, scrie Euronews, iar EUObserver reține că mai mulți lideri, între care cei din Belgia, Lituania, Țările de Jos și Suedia au avertizat că o grăbire a unor negocieri de încetare a focului în Ucraina ar putea fi neproductivă pentru Kiev. Tot la Bruxelles, Zelensku s-a întâlnit și cu șeful NATO, Mark Rutte, care a afirmat că Alianța transatlantică trebuie să își concentreze atenția asupra unui singurul lucru, respectiv, să se asigure că Ucraina se plasează pe o poziție de forță în eventualele negocieri, precizează The New York Times. Date fiind incertitudinile legate de politica SUA, de anul viitor, sub conducerea lui Donald Trump, europenii vor să-l convingă pe președintele american ales că un acord prost pentru Kiev l-ar face să apară drept un om slab, mai ales în fața Chinei și vor, totodată, să-i demonstreze că Europa își sporește și își continuă sprijinul acordat Ucrainei, comentează ziarul american.
În Rusia, cu ocazia anualei sale conferințe de presă, președintele Vladimir Putin a lăudat economia țării și cuceririle făcute de trupele sale în Ucraina, folosindu-se de acest eveniment pentru a-și întări autoritatea și pentru a demonstra că și-a consolidat controlul pe scena politică a țării, scrie The Washington Post. Putin, care deține puterea de aproape un sfert de secol, a spus că armata rusă este pe cale să își atingă obiectivele în Ucraina și i-a ironizat pe aliații occidentali ai Ucrainei, provocându-i la un “duel high-tech”, sugerând că Moscova ar putea anunța anticipat un atac asupra Kievului, cu o rachetă Oreșnik, reține ziarul american. În plus, răspunzând la o întrebare legată de noua rachetă supersonică cu rază medie de acțiune, pe care Rusia a folosit-o pentru prima oară luna trecută, într-un atac asupra Ucrainei, Putin a râs de afirmațiile potrivit cărora o asemenea rachetă ar putea fi interceptată de apărarea aeriană a NATO și a amenințat că asemenea rachete ar putea fi folosite și pentru a lovi obiective militare din țările care au permis Ucrainei să le folosească rachetele în atacuri pe teritoriul Rusiei, citează The Washington Post.
Într-un amplu interviu despre politica externă a SUA, publicat de Foreign Policy, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a afirmat că era post-Război Rece s-a încheiat și există o competiție foarte puternică pentru a modela etapele care urmează. Blinken a subliniat că există o serie de puteri revizioniste, în moduri diferite, dar totuși alăturate în dorința de a-și exercita propriile sfere de influență, dorind să-și perpetueze conducerea autocratică, dorind să remodeleze sistemul internațional în moduri care să le avantajeze – fie că este vorba despre Iran, Coreea de Nord, Rusia sau China. Blinken a remarcat, în Foreign Policy, că există în urma conflictelor care au marcat ultimii ani o convergență mai mare între aliații și partenerii din Europa, și între cei din regiunea Indo-Pacific, nu numai în ceea ce privește modul de a face față Rusiei, ci și în ceea ce privește abordarea față de China.
În SUA, Pentagonul a publicat raportul său anual privind capacitățile militare ale Chinei, potrivit căruia, Marina Chinei, cea mai mare din lume, are acum peste 370 de nave și submarine, faţă de aproximativ 340 în 2022, iar forțele navale chineze și-au consolidat, de asemenea, capacitatea de a face misiuni dincolo de primul lanț de insule din Pacific, care include Okinawa, în Japonia, Taiwan și Filipine, scrie La Libre Belgique. În plus, stocul Chinei de focoase nucleare operaționale a crescut la peste 600 în 2024, de la peste 500 anul trecut, și va depăși 1.000 de focoase nucleare până în 2030, estimează Pentagonul, în vreme ce Beijingul se străduiește să modernizeze, să diversifice și să-și extindă rapid forțele nucleare, ceea ce îi va permite să „vizeze mai multe orașe americane, instalații militare și locuri strategice”, în cazul unui potențial conflict nuclear, adaugă ziarul belgian. Forțele aeriene chineze „se apropie rapid de standardele tehnologice americane”, se arată în raport, China dezvoltând, de asemenea, noi rachete balistice intercontinentale care vor îmbunătăți „în mod semnificativ” forțele sale nucleare și vor necesita o producție sporită de focoase nucleare, susține raportul. Totodată, China încearcă să-și extindă infrastructura și logistica în străinătate, pentru a-și „proiecta şi menține puterea militară pe distanțe mai mari”, dincolo de baza sa din Djibouti, având în vedere construirea de facilități logistice militare în țări precum Myanmar, Pakistan și Bangladesh, precum și în Kenya și Nigeria, printre altele, arată raportul Pentagonului, citat de La Libre Belgique. Este probabil ca Beijingul să-și continue expansiunea nucleară, deoarece a încetat să se angajeze în discuții cu Washingtonul pentru controlul armelor, notează Newsweek și subliniază că, între timp, SUA își modernizează forța nucleară pentru a contracara doi concurenți strategici, China și Rusia, care au arsenale nucleare mari și în creștere.
Cristina Zaharia, RADOR
