La Paris, președintele francez Emmanuel Macron a avut o nouă întâlnire cu privire la Ucraina, după ce a găzduit deja, luni, câțiva lideri europeni, precum și pe șefii NATO și UE, în încercarea de a coordona un răspuns european la ceea ce el a numit o amenințare existențială din partea Rusiei, anunță presa internațională.
Macron a vorbit direct sau prin videoconferință cu liderii a 19 țări, incluzând Luxemburgul, România, Republica Cehă, Lituania, Cipru, Finlanda, Belgia, Bulgaria, Canada, Croația, Estonia, Grecia, Irlanda, Islanda, Letonia, Norvegia, Portugalia, Suedia, Slovenia, enumeră Le Monde și precizează că Ungaria și Slovacia, ai căror premieri sunt văzuți ca apropiați de Putin, precum și Turcia, membru NATO, al cărei președinte, Recep Tayyip Erdogan, este dornic să acționeze ca mediator, nu au fost pe lista participanților. Europa trebuie să exploateze diviziunile latente din cadrul triplei alianțe care se conturează între Statele Unite, Rusia și China, crede Le Monde. Este deci necesară inițierea unei strategii de eludare, asociată cu o politică de restabilire a strategiilor europene cu India, Africa, America Latină și cu Asia de Sud-Est. În fața unei alianțe tripartite aflate într-o fază de gestație accelerată, trebuie să creăm contururile unui nou acord folosit pentru a contracara o coaliție a cărei posibilă consolidare ne amenință interesele, valorile și chiar cadrul politic, conchide Le Monde. Nu întâmplător Parisul este un punct de întâlnire pentru discuții privind conflictul ruso-ucrainean, subliniază El Periodico și explică: Franța, împreună cu Regatul Unit, sunt singurele țări din Europa care dețin oficial arme nucleare și sunt recunoscute ca atare de Tratatul de neproliferare nucleară (TNP).
După ce, în urma negocierilor americano-ruse de la Riad privind Ucraina, fără participarea Kievului, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că omologul său american, Donald Trump, trăiește „într-un spațiu de dezinformare rusă”, Trump l-a numit pe Zelenski un „dictator fără alegeri”, pe măsură ce ruptura dintre SUA și Ucraina se adâncește, scrie Financial Times. Atacul președintelui SUA la adresa președintelui ucrainean cu siguranță stârnește îngrijorarea aliaților internaționali și a susținătorilor interni ai unei ordini globale conduse de americani, comentariile lui Trump venind în timp ce liderii europeni se străduiesc să configureze propria lor politică pentru Ucraina, care să funcționeze independent de Statele Unite, comentează Politico. Acest joc verbal are loc în timp ce trimisul președintelui american pentru Ucraina, Keith Kellogg, a ajuns miercuri, la Kiev, cu intenția de a asculta preocupările ucrainenilor, notează Le Devoir. Președintele american seamănă haos în dosarul ucrainean, pentru a împiedica Uniunea Europeană să „devină din nou o putere mondială”, analizează săptămânalul maghiar HVG. Președintele american profită de un Bătrân Continent „slăbit din punct de vedere economic, fragmentat din punct de vedere politic și ridicol din punct de vedere militar”, pentru a-și avansa pionii în conflictul din Ucraina. Trump propune o pace „proastă” și „rapidă”, pentru a „trece drept șeriful mondial” și a provoca o „luptă în noroi” care „ar ține ocupate multă vreme Rusia și UE, și, în acest fel, Statele Unite „s-ar putea concentra, în sfârșit, asupra Chinei, considerată o amenințare globală”, afirmă HVG.
Rusia lui Vladimir Putin provoacă îngrijorare și dincolo de foștii sateliți ai fostei URSS, constată L’Express. Ţările scandinave se tem, în special, de extinderea conflictului ucrainean la Marea Baltică, în special Suedia și Finlanda. La rândul său, confruntată cu amenințarea tot mai mare pe care o reprezintă Moscova, Danemarca are un plan de reînarmare masivă pentru armata sa, notează ziarul francez. Potrivit radiodifuzorului public danez DR, se așteaptă crearea unui fond de 50 de miliarde de coroane (6,8 miliarde de euro) pentru cheltuieli suplimentare pentru apărare în perioada 2025-2026, care vor aduce efortul de apărare al Danemarcei la 3% din PIB. De la începutul invaziei ruse din februarie 2022, sprijinul militar danez pentru Ucraina s-a ridicat la aproximativ 7,2 miliarde de euro, potrivit Ministerului de Externe danez, citat de L’Express.
Între timp, serviciile de securitate din Europa monitorizează îndeaproape o amenințare emergentă semnalată de Institutul Robert Lansing, un think tank independent franco-american. Potrivit analizei citate de La Libre Belgique, Rusia ar avea în vedere atacuri sinucigașe pe teritoriul european. Această strategie, raportată de think tank, ar avea ca scop să semene instabilitate prin țintirea unor infrastructuri critice și a unor simboluri politice majore, explică ziarul belgian. Raportul Institutului Robert Lansing sugerează că Moscova ar putea exploata migranții ruși pentru a orchestra aceste atacuri, pentru a întări discursurile naționaliste și extremiste în Europa – Franța, Germania, Marea Britanie, Austria și Polonia fiind identificate drept potențiale ținte – această metodă amintind de tehnicile de șantaj folosite deja în trecut pentru a manipula migranții ceceni din Europa ocidentală, detaliază La Libre Belgique. Chiar dacă încă nu au apărut dovezi concrete despre atacuri iminente, raportul subliniază necesitatea ca țările europene să rămână vigilente, căci strategia rusă pare să se îndrepte către un război hibrid care combină sabotajul, dezinformarea și violența asimetrică, avertizează La Libre Belgique.
Un nou război mondial, proliferarea armelor nucleare sau încheierea războiului din Ucraina în favoarea Rusiei sunt câteva dintre scenariile anticipate de peste 350 de experți consultați de Centrul Scowcroft pentru Strategie și Securitate al Atlanticului pentru pregătirea raportului Global Foresight 2025, studiu care analizează modul în care ar putea evolua lumea în următorul deceniu, consemnează La Razon. Unul dintre cele mai alarmante puncte ale raportului este posibilitatea ca rivalitatea dintre puteri să ducă la un al treilea război mondial, idee susținută de 40,5% dintre experți. Dintre aceștia, 63% se așteaptă ca cel puțin una dintre părțile implicate să recurgă la arme nucleare, iar 60% cred că o parte a conflictului ar putea avea loc în spațiu. Printre cele mai probabile scenarii de război, respondenții au indicat o posibilă încercare a Chinei de a prelua definitiv Taiwanul sau un conflict direct între NATO și Rusia. De fapt, din grupul care crede că un nou război mondial este iminent, 69% prevăd o ciocnire între Rusia și Alianța Atlantică. În ciuda îngrijorărilor, 51,6% dintre experți consideră că, totuși, armele nucleare nu vor fi folosite în următorii 10 ani, menționează ziarul spaniol. Cu toate acestea, nu toate prognozele sunt negative, adaugă La Razon. 58% dintre experții chestionați consideră că inteligența artificială va avea un impact pozitiv asupra societății, iar un număr similar consideră că va fi consolidată cooperarea internațională pentru combaterea schimbărilor climatice.
(Cristina Zaharia, RADOR RADIO ROMÂNIA)
