Pentru a doua oară, Donald Trump va fi învestit luni în funcția de președinte al Statelor Unite, notează NPR, Postul Public de Radio din SUA. „Acesta reprezintă un moment crucial în istoria Americii, o nouă perioadă dincolo de ordinea mondială creată de Statele Unite și aliații lor după cel de-al Doilea Război Mondial.
Pentru cei de dreapta, acesta reprezintă o speranță pentru viitorul unei țări care revine la valorile sociale conservatoare și acordă prioritate bunăstării economice a cetățenilor americani. Dar pentru milioane de oameni de stânga, întoarcerea lui Trump reprezintă începutul unei ere întunecate – una mai închisă în sine și mai meschină, care i-ar putea lăsa pe cei marginalizați mai vulnerabili ca niciodată. Trump este mai bine echipat pentru a-și pune în aplicare agenda decât atunci când a câștigat Casa Albă în 2016. Loialiștii sunt aliniați pentru a-l ajuta să promoveze o agendă economică și socială care, cu siguranță, îi va bucura pe susținătorii săi și va alimenta un dispreț și mai profund în rândul detractorilor săi”.
„Trump este gata să ocolească Congresul în privința frontierelor și a taxelor”, titrează The Wall Street Journal. „Încurajată de sprijinul alegătorilor și de victoriile sale din trecut în sectorul judiciar, noua administrație intenționează să acționeze agresiv și să depășească limitele atribuțiilor prezidențiale, pe de altă parte îndulcindu-și întrucâtva retorica din timpul campaniei. În cursul unei întrevederi avute cu o serie de senatori republicani, Donald Trump a declarat clar că nu va aștepta ca ei să înceapă să-i pună în aplicare cele mai importante priorități ale politici sale, vizând revizuirea întregului sistem legat de imigrație și remodelarea relațiilor țării cu aliații și cu adversarii săi pe plan economic. Trump le-a spus parlamentarilor prezenți la întrevedere că a pregătit deja cel puțin 100 de ordonanțe și că, uneori, își va depăși autoritatea prezidențială, acționând pe cont propriu în aceste privințe”.
Revenirea la putere a lui Trump este o „oportunitate” pentru UE, spun conservatorii germani, citați de publicația belgiană Le Vif. „Revenirea la putere a lui Donald Trump, o personalitate ‘foarte previzibilă’, va aduce claritate în relațiile dintre americani și europeni și le oferă celor din urmă oportunitatea de a-și accelera eforturile comune, în special militare, a estimat Friedrich Merz, favorit din partea CDU pentru a deveni următorul cancelar german. Friedrich Merz, care solicită în discursurile sale mai multă integrare europeană, speră că ‘ceea ce se întâmplă luni la Washington va accelera eforturile noastre’. Potrivit candidatului la postul de cancelar, ‘nu există niciun motiv să ne uităm cu frică la Washington: Avem mai mulți locuitori în Europa decât Statele Unite și Canada la un loc. Dacă suntem uniți, putem realiza ceva’, mai ales în ceea ce privește apărarea, a subliniat el”. În ceea ce privește războiul ruso-ucrainean, Friedrich Merz a subliniat că „este important să ajungem la pace în Ucraina cât mai curând posibil, dar această pace nu trebuie încheiată pe la spatele Ucrainei sau al europenilor”.
Noile sancțiuni americane asupra petrolului rusesc se fac simțite, opinează ziarul francez L’Express. Pentru prima dată, Casa Albă ia măsuri „reale” împotriva exporturilor rusești de țiței iar „Donald Trump are tot interesul să şi le asume”. „După ce s-au învârtit în apă timp de două zile în largul coastelor chineze, petrolierele ‘Olia’ și ‘Huihai Pacific’ au plecat spre portul lor de încărcare, Kozmino (Rusia). Alte patru nave sunt încă ancorate în largul coastei provinciei Shandong, dar nu se știe încă dacă vor putea andoca. Motivul? Sancțiunile spectaculoase anunțate pe 10 ianuarie de Casa Albă, care vizează doi mari producători de petrol ruși și peste 150 de petroliere folosite de Moscova. Impactul acestor sancțiuni riscă să fie devastator pentru Rusia, care transportă 22% din aurul său negru prin această ‘flotă fantomă’, potrivit cifrelor Agenției Internaționale pentru Energie. Moscova riscă așadar să aibă din ce în ce mai multe dificultăți în găsirea cumpărătorilor.
Una dintre primele decizii pe care Donald Trump anunță că vrea să le ia după învestire este să suspende legea privind interdicția utilizării în Statele Unite a rețelei chinezești de socializare TikTok, scrie La Libre Belgique. Președintele ales a afirmat că intenționează să emită un ordin executiv odată ce va fi învestit luni pentru a suspenda legea care interzice TikTok în Statele Unite și a propune ca rețeaua de socializare să fie controlată în proporție de 50% de către acționarii americani. „Legea adoptată de Congres în 2024 a intrat în vigoare duminică, făcând platforma cu scurte videouri inaccesibilă celor peste 170 de milioane de utilizatori din Statele Unite”. Agenția italiană ANSA amintește că „după luni de bătălii legale, Curtea Supremă a SUA a confirmat vineri o lege care interzice populara platformă de partajare a videoclipurilor în numele securității naționale, cu excepția cazului în care proprietarii săi chinezi ajung la un acord pentru a o vinde unor cumpărători non-chinezi până duminică. Printre fanii TikTok este și Trump, care a atribuit aplicației meritul că l-a conectat cu alegătorii mai tineri, ajutându-l să câștige alegerile din noiembrie.
Din actualitatea Orientului Mijlociu aflăm că primele trei ostatice eliberate de Hamas în urma armistițiului semnat cu Israel au revenit acasă. Una dintre ostatice are cetățenie dublă, israeliano-română, scrie Jerusalem Post. Potrivit acordului, Israelul va elibera 30 de deținuți palestinieni pentru fiecare ostatic civil și 50 de deținuți palestinieni pentru fiecare soldat israelian eliberat de Hamas. Ostaticii care urmează să fie eliberați în prima fază sunt cei care intră în categoria celor umanitari, cum ar fi femeile, copiii, bătrânii sau răniții. Cu o întârziere de aproape trei ore, încetarea focului dintre Israel și Hamas a intrat în sfârșit în vigoare duminică în Fâșia Gaza. Acordul, parafat miercuri, 15 ianuarie, „vine după luni de negocieri conduse de Egipt, Qatar și Statele Unite și chiar înainte de învestirea lui Donald Trump”, amintește The Guardian. Prima etapă a acestui armistițiu, care va dura șase săptămâni, prevede că „33 din cei 98 de ostatici rămași, femei, copii, bărbați peste 50 de ani, bolnavi și răniți, vor fi eliberați în schimbul a aproape 2.000 de prizonieri și deținuți palestinieni”. „Întârzierea intrării în vigoare a încetării focului este o dovadă a procesului dureros care a dus la acordul încheiat între cele două părți”, estimează The New York Times. Cotidianul american precizează, totuși, că este „în general considerată cea mai bună șansă de a pune capăt războiului devastator care durează de 15 luni în Fâșia Gaza”.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR