Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 20 ianuarie

Revista presei internaţionale – 20 ianuarie

scris de Z.V.
24 afisari

Deputații europeni din hemiciclul de la Strasbourg s-au exprimat cu o mare majoritate în favoarea înființării unui tribunal internațional special pentru judecarea crimelor comise de Rusia în Ucraina, informează Courrier International.

Rezoluția Parlamentului European nu are caracter obligatoriu, dar ar putea avea o greutate politică semnificativă, instituția europeană reafirmându-și și în acest fel sprijinul pentru Kiev, adaugă ziarul francez. Susținerea Ucrainei este, de asemenea, motivul vizitei efectuate la Kiev de către președintele Consiliului European, Charles Michel, scrie The Guardian. „Ucrainenii luptă pentru pământul lor și pentru viitorul copiilor lor. Dar ei luptă și pentru valorile noastre comune de pace și prosperitate. Ei merită sprijinul nostru și au nevoie de el”, a declarat oficialul european, citează Politico și menționează că vizita-surpriză a lui Charles Michel are loc cu numai două săptămâni înainte ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să călătorească și ea la Kiev, pentru a participa la următorul summit UE-Ucraina, din 3 februarie.

La rândul său, NATO spune că Rusia se pregătește pentru un război lung și Alianța trebuie să sprijine Ucraina atât timp cât este nevoie, notează ABC News. Susținătorii Kievului din Grupul de Contact pentru Ucraina, reuniți la baza aeriană Ramstein din Germania, discută despre modalitățile de a furniza arme mai grele și mai avansate, pentru a ajuta țara devastată de război în lupta sa împotriva Rusiei, a asigurat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de ABC News. În arsenalele europene sunt în jur de 2.000 de tancuri Leopard 2, precizează The Washington Post, puțin peste 350 fiind în Germania, ceea ce îl face cel mai răspândit tanc de generația a treia de pe continent. Ucraina spune că are nevoie de încă 300 de tancuri pentru a desfășura o ofensivă eficientă, notează ziarul american, iar unele țări, precum Polonia sau Lituania, sunt dispuse să le trimită, dar pot face acest lucru numai dacă Germania, care păstrează drepturile de export pentru aceste arme, le dă undă verde. Potrivit cotidianului Süddeutsche Zeitung, cancelarul Olaf Scholz ar fi gata să facă acest lucru, cu o condiție, și anume ca Statele Unite să livreze, la rândul lor, tancuri Abrams. În plus, mai multe națiuni, între care Marea Britanie, Polonia și Țările de Jos, s-au angajat deja să ofere un set de donații fără precedent, inclusiv tancuri, iar Danemarca donează Ucrainei 19 tunuri Caesar de fabricație franceză, adaugă Le Figaro. Între timp, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat la o conferință de presă susţinută după încheierea reuniunii comune a colegiilor Ministerelor de Externe din Rusia şi Belarus, că Moscova va face totul pentru ca Occidentul „să se trezească” în privința situației din Ucraina, reține Tass. La rândul său, fostul președinte rus Dmitri Medvedev, un aliat al lui Vladimir Putin, a avertizat NATO că înfrângereea Rusiei în Ucraina ar putea provoca un război nuclear, titrează US News & World Report și amintește că Rusia și Statele Unite, de departe cele mai mari puteri nucleare, dețin aproximativ 90% din focoasele nucleare din lume.

La Barcelona, Franța și Spania și-au pecetluit convergența intereselor lor, prin semnarea de către președintele francez Emmanuel Macron și premierul spaniol Pedro Sanchez a primului tratat de prietenie franco-spaniol, anunță Les Echos. Acest tratat este o modalitate de a confirma fluiditatea și intensitatea schimburilor dintre cele două țări, dar și de a consolida convergențele acestora pe tabla de șah europeană și survine la momentul potrivit pentru a coordona pozițiile Parisului și Madridului în a-și apăra mai bine viziunea comună asupra proiectului european, mai ales pe fundalul unor relații notoriu tensionate între Paris și Berlin și al ascensiunii la guvernare a Giorgiei Meloni, în Italia, comentează Les Echos. Parisul vrea să graveze în piatră consolidarea relațiilor sale cu alți vecini în afară de Germania, în special în sudul Europei, într-un moment în care motorul franco-german al UE a părut adesea rămas fără suflu, analizează La Libre Belgique. Semnarea tratatului franco-spaniol vine la trei luni de la clarificarea unuia dintre principalele dezacorduri dintre cele două țări care au decis, împreună cu Portugalia, să îngroape proiectul gazoductului „Midcat”, contestat de Paris, pentru înlocuirea acestuia cu o conductă de hidrogen „verde” care leagă Barcelona de Marsilia, numită „H2Med”, subliniază ziarul belgian.

Conflictele armate, efectele schimbărilor climatice și ale pandemiei, creșterea costului vieții provoacă o criză alimentară fără precedent, care a aruncat deja peste 30 de milioane de copii în malnutriție acută, avertizează într-un comunicat comun o serie de agenții ale Națiunilor Unite: FAO, UNHCR, UNICEF, OMS, World Food Programme, consemnează Ansa. Alarma vizează în principal cincisprezece țări: Afganistan, Burkina Faso, Ciad, Republica Democrată Congo, Etiopia, Haiti, Kenya, Madagascar, Mali, Niger, Nigeria, Somalia, Sudan de Sud, Sudan și Yemen, enumeră Ansa.

Cristina Zaharia, RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult