Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 20 iulie

Revista presei internaționale – 20 iulie

scris de Z.V.
39 Afisari

Războiul din Ucraina, summitul BRICS din Africa de Sud dar și efectele valului de caniculă resimțit în tot mai multe țări se numără printre subiectele aflate în centrul atenției presei internaționale.

Încă din 2001, Marea Britanie „era deja îngrijorată de o intervenție rusă” în Ucraina, notează La Libre Belgique. Într-un memoriu confidențial din iulie 2001, consilierul guvernamental pentru politică externă Roger Liddle s-a referit la „cel mai rău” scenariu al unei „intervenții a Rusiei în Ucraina”. Nota, adresată prim-ministrului de atunci Tony Blair, se află printre sutele de pagini ale arhivelor guvernamentale britanice referitoare la Ucraina făcute publice miercuri. „Ele arată dificultățile Marii Britanii de a răspunde aspirațiilor Ucrainei de a adera la NATO și Uniunea Europeană, la un deceniu după căderea URSS. 20 de ani mai târziu, Ucraina nu s-a alăturat niciunei organizații şi se confruntă cu o invazie rusă majoră din februarie 2022”, comentează La Libre Belgique. Pe fondul luptelor intense din estul Ucrainei, Staele Unite anunță un nou ajutor pentru Kiev în valoare de 1,3 miliarde de dolari. Potrivit unui comunicat al Pentagonului citat de AFP, pachetul prevede livrarea a patru sisteme de rachete de apărare antiaeriană, rachete antitanc, muniţie de artilerie, dispozitive de deminare şi drone explozive. Ajutorul „subliniază angajamentul continuu al SUA de a răspunde necesităţilor urgente ale Ucrainei privind furnizarea de mijloace esenţiale pe termen scurt şi, în acelaşi timp, de a consolida capacitatea forţelor armate ale Ucrainei de a-şi apăra teritoriul şi de a respinge agresiunea rusă pe termen mediu şi lung”, se arată în comunicatul Pentagonului.
Problema exportului de cereale ucrainene, după anunțul Rusiei că se retrage din acordul mediat de ONU și Turcia, atinge dimensiuni care depășesc mecanismele regionale. Ucraina ia în calcul o nouă rută pentru exportul cerealelor prin apele României și Bulgariei, scrie agenția ucraineană RBC. Ambasadorul ucrainean în Turcia, Vasil Bodnar, a declarat că Ucraina ia în calcul posibilitatea de a transporta alimente în cadrul „inițiativei cerealelor” prin apele teritoriale ale României și ale Bulgariei, după ce Rusia s-a retras din acordul care garanta siguranța navigației. Având în vedere acest lucru, notează RBC, ocupanții ruşi ar putea recurge la bombardarea infrastructurii portuare.
Mai multe ţări central-europene doresc ca interdicția privind importurile de cereale ucrainene să fie prelungită cel puțin până la sfârșitul anului, informează Reuters cu referire la întâlnirea pe care au avut-o la Varșovia miniștrii Agriculturii din mai multe state. „În luna mai, Uniunea Europeană a permis Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României și Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui ucrainene, permițând însă tranzitul unor astfel de mărfuri pentru export în altă parte. Această interdicție urmează să se încheie la 15 septembrie. Printre aceste țări se numără unii dintre cei mai aprigi susținători diplomatici ai Kievului în războiul său împotriva Moscovei, dar acestea spun că intrările de cereale ucrainene au afectat fermierii de acasă”.
Pe de altă parte, state africane critică decizia Moscovei de a suspenda acordul, pe care o consideră „o înjunghiere în spate”. Potrivit publicației spaniole El Periodico, decizia Rusiei de a suspenda acordul cerealier are deja consecințe asupra tablei de șah geopolitice. Liderii unor ţări din Africa, unul dintre continentele cel mai afectate de insecuritatea alimentară, au criticat decizia Moscovei în ultimele ore, dezvăluind diviziuni în sprijinul continentului pentru Kremlin. Una dintre cele mai dure voci a fost cea a ministrului de Externe al Kenyei. „Decizia Rusiei de a abandona Inițiativa pentru cereale din Marea Neagră este o înjunghiere în spate pentru securitatea alimentară globală și afectează în mod disproporționat țările din Cornul Africii care suferă deja impactul secetei”. Ministrul de Externe al Zambiei a rostit și el cuvinte similare. Acordul cu cereale a fost „un colac de salvare pentru națiunile care au cea mai mare nevoie”, iar suspendarea sa „va avea consecințe profunde”. Economistul nigerian Ngozi Okonjo-Iweala, director general al Organizației Mondiale a Comerțului, a fost „profund dezamăgit” de paralizia acordului. „Comerțul cu alimente, furaje și îngrășăminte din Marea Neagră este esențial pentru stabilitatea prețurilor la alimente la nivel mondial”. În acest context de nemulțumiri formulate de o mare parte a statelor africane față de decizia Moscovei, presa internațională se întreabă care va fi soarta summitului BRICS de la Johannesburg. Pe lângă latura economică, reuniunea care va avea loc în Africa de Sud la sfârșitul lunii august trebuie să răspundă unei întrebări cu ramificații politice, diplomatice și de securitate. Va fi sau nu arestat președintele Rusiei dacă va merge în Africa de Sud, stat membru al Curții Penale Internaționale? Potrivit președintelui sud-african, arestarea lui Putin la summitul BRICS ar echivala cu o „declarație de război”, reține Le Monde. „În calitate de membru al Curții Penale Internaționale, Africa de Sud ar trebui, teoretic, să-l aresteze pe liderul rus dacă acesta intră pe teritoriul său. Putin este vizat din martie de un mandat al Curții Penale Internaționale (CPI) pentru crime de război – „deportarea copiilor din Ucraina” – acuzații pe care Moscova le respinge. „Arestarea lui Putin reprezintă o serioasă dilemă diplomatică pentru administrația sud-africană, care a refuzat să condamne Moscova încă de la începutul războiului din Ucraina. Cazul a luat o turnură judiciară, deoarece principalul partid de opoziție din Africa de Sud, Alianța Democrată, încearcă prin intermediul instanțelor să forțeze guvernul să se asigure că Vladimir Putin va fi arestat și predat CPI, dacă va pune piciorul în această țară. În perioada 22-24 august, președintele Rusiei este invitat la Johannesburg la summitul acestui grup de cinci mari puteri emergente (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud)”, amintește Le Monde.
Îngrijorările legate de limitarea accesului unor produse agricole pe piețele internaționale sunt dublate de efectele caniculei care se face tot mai tare simțită pe toate continentele. „Datele privind canicula din Grecia se schimbă din rău în mai rău”, scrie To Vima. „Luna iulie din acest an este de așteptat să fie una dintre cele mai fierbinți din ultimul deceniu, iar datele cu privire la valul de caniculă ‘Cleon’ se schimbă din rău în mai rău. Valul de căldură va dura mai bine de o săptămână, iar serile vor fi deosebit de calde întrucât mercurul din termometre nu va scădea sub 30 de grade. Luna iulie din acest an pentru Grecia se va dovedi a fi una dintre cele mai calde din ultimii 10 ani”. În Grecia sosesc ajutoare din mai multe state europene pentru a stinge incendiile izbucnite în ultimele zile, scrie Kathimerini. Ajutoare din România, Slovacia și Polonia sunt așteptate să sosească joi și vineri, ca urmare a cererii depuse de Grecia la Mecanismul European de Protecție Civilă al Uniunii Europene pentru a ajuta la combaterea uriașelor incendii de pădure care fac ravagii în țară.
În contextul caniculei care afectează Europa, revine în actualitate o problemă medicală cu care se confruntă o parte tot mai mare a populației: cancerul de piele. „Care țări din UE au cele mai multe cazuri și cea mai mare mortalitate?” încearcă să afle Euronews. „Cancerul de piele reprezintă 4% din toate cazurile noi de cancer diagnosticate în UE în 2020 și 1,3% din totalul deceselor provocate de cancer”, conform Sistemului European de Informare despre Cancer. Instituția UE care se ocupă de cancer afirmă că melanomul e a șasea cea mai frecventă formă de cancer. Statele UE cu cea mai mare incidență a cancerului de piele sunt Danemarca, Olanda, Suedia, Finlanda și Germania. Ratele cele mai mici le au România, Bulgaria, Cipru, Portugalia și Polonia. Statele UE cu cea mai mare mortalitate de pe urma cancerului de piele sunt Spania, Grecia, Portugalia, Malta și România. Cea mai mică mortalitate o au Slovacia, Danemarca, Slovenia, Croația, Suedia și Olanda, reține Euronews.

Florin Matei, Agenția de Presă RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS