Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 20 iunie

Revista presei internaţionale – 20 iunie

scris de Z.V.
46 Afisari

Războiul din Ucraina și consecințele lui precum și soarta relațiilor sino-americane au fost astăzi subiectele comentate cu predilecție în presa internațională.
Contraofensiva ucraineană continuă la intensitate redusă, părând că persistă deocamdată într-o fază de tatonare. „Ucraina revendică încă un sat pe frontul de sud, declarând luni că a recucerit Piatikatki. În total, opt localități au fost recucerite” și „113 kilometri pătrați au fost «eliberați»”, informează Euronews. „Rusia și Ucraina se confruntă cu pierderi mari de vieți omenești” și „cele mai intense lupte s-au concentrat în sud-estul provinciei Zaporijjia și în estul Bahmutului, potrivit serviciilor secrete britanice”. Agenția rusă TASS transmite că ministerul rus de externe „avertizează asupra oricăror încercări de destabilizarea a situației din Transnistria și va considera provocările împotriva militarilor ruși din regiune drept o provocare împotriva Rusiei”. Ea mai precizează că trupele ruse de acolo sunt supuse unei „blocade” de facto, întrucât Ucraina și Moldova le-au blocat toate căile de aprovizionare. Agenția britanică Reuters reține în schimb că „Curtea Constituțională din Moldova a interzis luni partidul filorus Șor, care a provocat luni de proteste și care e condus de un om de afaceri din exil, acuzat de Occident și de guvern că încearcă să destabilizeze țara”. Despre Ilan Șor se mai precizează că e fugit în Israel, că a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru o fraudă bancară de 1 miliard de dolari și că e sancționat atât de UE cât și de SUA. Războiul din Ucraina determină Franța să regândească modul în care își construiește armata, scrie săptămânalul britanic The Economist. Integrarea diverselor arme și comunicarea eficientă între ele a devenit acum mai importantă decât numărul trupelor și cantitatea de armament. Următorul buget militar discutat de legislativul francez e cu 40% mai mare, dar prevede, paradoxal, mai puține achiziții de armament, accentul fiind pus pe „coerența” armatei. Despre altă consecință a războiului relatează The Guardian, într-o analiză referitoare la schimbarea politicii externe a Germaniei în raport cu Rusia. „Germania s-a răzgândit în privința Rusiei, dar nu până când nu a fost prea târziu. O schimbare care e văzută de guvernul german drept importantă, chiar drastică, e considerată de mulți aliați ai țării prea tardivă și lentă. Aceste critici sunt valide. Caracterul urgent al suferinței Ucrainei ar trebui să stabilească ritmul reacției germane la această criză catastrofală de securitate europeană – iar nu propriul ei proces de conștiință.” Revista americană Foreign Affairs abordează în schimb relația Rusiei cu întregul Occident, încercând să răspundă la întrebarea dacă ruptura dintre ele e permanentă. „Transformarea internă a Rusiei sub președintele Vladimir Putin” va avea „consecințe care vor persista vreme lungă după încheierea războiului. Această transformare înseamnă ieșirea Rusiei din Occident – o preschimbare cu consecințe mai ample chiar și decât revoluția bolșevică din 1917”. „Indiferent cât va mai dura războiul și indiferent cum se va încheia, el va lăsa aproape sigur în urmă o nouă realitate a relațiilor internaționale. Rusia va fi absentă din Vest și Vestul va fi absent din Rusia, cu un abis al ostilității căscat între ele”, conchide Foreign Affairs.
„China a asigurat că nu a furnizat și nu va furniza ajutor letal Rusiei, dar SUA rămân îngrijorate că firmele chineze ar putea face acest lucru”, a declarat luni secretarul de stat american Antony Blinken, citat de CNN. „Declarându-se neutră în conflict, China cere respectarea suveranităţii statelor, inclusiv a Ucrainei, dar nu a condamnat niciodată public operaţiunea militară dusă în Ucraina de preşedintele rus Vladimir Putin”, precizează La Libre Belgique. „Șeful diplomației chineze a acceptat să meargă la Washington, după discuții «constructive» cu Blinken. Acesta a început duminică o vizită de două zile în China”, relatează Le Figaro. „Joe Biden a spus că speră să se întâlnească din nou cu Xi Jinping «în următoarele luni» pentru a «vorbi despre diferențele noastre legitime, dar și despre domeniile în care putem fi de acord».” „Relațiile dintre China și SUA sunt la cel mai scăzut nivel de la stabilirea relațiilor diplomatice”, consideră publicația spaniolă Cope, consemnând și ea că SUA au calificat conversația de la Beijing drept „sinceră, substanțială și constructivă”. Ziarul italian La Stampa reține că „China și SUA sunt de acord asupra intenției de a stabiliza relațiile, numai că relațiile dintre cele două mari puteri continuă să fie afectate de divergenţele asupra unor chestiuni cruciale, începând cu Taiwanul”. Un semn bun ar fi că președintele chinez a făcut „o excepţie de la protocolul diplomatic” discutând formal cu secretarul de stat american. Cotidianul turc Cumhuriyet e impresionat de o declarație a lui Xi Jinping: „Viitorul şi soarta omenirii depind de calea dreaptă pe care o vor găsi sau nu SUA şi China pentru a convieţui împreună”. „Deşi nimeni nu se aştepta la progrese majore, atât de multe sunt motivele de fricţiuni – în special privind comerţul şi Taiwanul -, ideea a fost să se amorseze un dezgheţ diplomatic şi să se menţină un dialog pentru «a gestiona responsabil relaţia sino-americană»”, comentează publicația elvețiană Le Matin. Și portughezul Diário de Notícias apreciază că Blinken e la Beijing „pentru a dezumfla balonul neîncrederii reciproce” și crede că acest „cel mai important aspect al vizitei pare să fi fost atins”. Cotidianul britanic The Telegraph adoptă un ton mai prudent în editorialul său: „s-ar putea ca discuțiile să nu progreseze prea mult, dar ele pot opri spirala descendentă a relației. Blinken a declarat că un obiectiv e stabilirea unor mecanisme de gestiune a crizei care să reducă riscul unor calcule eronate de ambele părți, dar și să exploreze potențialul de cooperare”. Un editorial din The Washington Post intitulat „Politicii industriale a lui Biden îi lipsește un ingredient-cheie: aliații”, atinge și el problematica Chinei. „Era liberului schimb neîngrădit s-a încheiat. La Washington există un «nou consens» bipartid cu privire la o «strategie modernă privind industria și inovația». El are ecouri la Beijing și în alte capitale care urmăresc agresiv politici protecționiste.” The Post pledează ca SUA să-și „construiască viitorul verde mână în mână cu vechii noștri aliați din Europa, Regatul Unit, Canada, Japonia și Australia”: „există motive întemeiate pentru ca SUA să fie mai puțin dependente de comerțul cu China. Dar pe viitor accentul ar trebui să fie pus de asemenea pe construirea unor legături mai profunde cu prietenii noștri”. (Andrei Suba, RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS