Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 20 mai 2021

Revista presei internaționale – 20 mai 2021

scris de Z.V.
81 afisari

Evoluția pandemiei și a campaniilor de vaccinare, precum și conflictul armat din Israel continuă să preocupe presa internațională. România e menționată și ea, în conjuncturi nu tocmai favorabile.

Revista presei

„Peste 1,5 de miliarde de doze de vaccin anti-Covid-19 au fost administrate pe planetă la șase luni de la începerea campaniilor de vaccinare, potrivit unui bilanţ întocmit marți de AFP”, informează cotidianul francez Le Point. 60% din total a fost administrat în doar trei țări: China, SUA și India. Campania a mers cel mai bine în Israel, cu 60% din populație complet vaccinată; urmează Regatul Unit (54% cu cel puțin o doză), Bahrain (50%) și SUA (48%). UE a ajuns la 32%, cu Malta (65%) și Ungaria (49%) în fruntea clasamentului.

Agenția britanică Reuters semnalează că „Argentina a înregistrat marți un record negativ de 745 de decese”, cu 35.543 de cazuri noi în ultimele 24 de ore. Statul sud-american a ajuns astfel printre cele mai grav afectate cinci țări din lume. Pandemia continuă să facă ravagii în India, care „a înregistrat cel mai mare număr zilnic de decese cauzate de Covid-19 din întreaga lume, 4.529”, transmite BBC. Cel mai mare producător de vaccinuri, Institutul Serum al Indiei, a anunțat din acest motiv că nu se aşteaptă să mai reia exporturile anul acesta.

Tot BBC relatează că „ambasadorii UE susţin relaxarea restricţiilor de călătorie în interiorul blocului pentru persoanele vaccinate complet şi pentru cele din ţări cu rată mică a infecţiilor”. France 24 precizează că aceeași ambasadori au convenit să autorizeze intrarea în UE a călătorilor din ţări terţe complet vaccinați – cu seruri autorizate în UE. Dacă în Italia „certificatul verde Covid-19 e valabil nouă luni de la data finalizării ciclului de vaccinare”, după cum informează agenția Ansa, la nivelul UE „încă nu există un acord privind pașaportul de sănătate”, consemnează La Libre Belgique. Negociatorii Parlamentului European, Comisiei Europene și statelor membre vor relua discuțiile joi. Un astfel de certificat digital ar servi pentru călătorii în interiorul blocului „începând din iunie”, iar fiecărui stat membru îi revine „a stabili ce permite sau nu pașaportul pe teritoriul său”. Între timp Regatul Unit elimină gradual restricțiile, dar din cauza răspândirii variantei indiene politicienii încep să vorbească mai rezervat despre redeschidere. În acest context, ziarul The Telegraph titrează „Îndreptați-vă furia spre obsedații de carantină, nu spre cei câțiva nevaccinați” și întreabă retoric dacă „Ar trebui să fie vaccinarea obligatorie?” Dar subiectul „e în dezbatere doar din cauza temerilor că interdicțiile vor reveni”.

În cotidianul The Financial Times un reprezentat al Universității Oxford propune o soluție pentru penuria globală de vaccinuri, îndemnând marile companii farmaceutice să urmeze exemplul tandemului Oxford/AstraZeneca în loc să „profite de pe urma unei pandemii”. Soluția lui ar fi mai eficientă decât suspendarea patentelor: parteneriatul dintre universitate și companie e condiționat de livrarea vaccinului „la cost de producție, pentru totdeauna, în țările cu venituri mici și medii”, iar pentru țările dezvoltate prețul va fi același doar pe perioada pandemiei. „AstraZeneca administrează vaccinuri în întreaga lume la prețuri mai mici de 5 dolari per doză și asigură 98% din aprovizionarea COVAX.”

Succesul Israelului în lupta cu pandemia e umbrit acum de conflictul armat cu organizația Hamas din Fâșia Gaza. Ostilitățile au continuat și în noaptea de marţi spre miercuri, relatează ziarul belgian Le Soir, iar bilanțul victimelor a ajuns la „217 morți, din care 63 de copii, în Gaza”, 12 morți de partea israeliană, plus alți 24 de palestinieni uciși în Cisiordania de forţele israeliene. „Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că e hotărât să continue operaţiunea militară împotriva Hamas, după ce preşedintele american Joe Biden i-a cerut să faciliteze o «detensionare semnificativă» în direcţia unui acord de încetare a focului. E prima oară când Biden presează direct şi public Israelul pentru încetarea focului şi când vorbește cu un ton atât de imperios”, comentează BBC situația frontului diplomatic. „Europa cere încetarea imediată a focului în conflictul israeliano-palestinian”, titrează The New York Times, precizând că, „cu excepția Ungariei, miniștrii de externe din UE vor ca luptele să înceteze imediat și deplâng numărul «inacceptabil» de victime în rândul civilor din Gaza”.

Dintre marile puteri, Germania „încearcă să faciliteze un armistițiu”, iar Franța caută să determine Egiptul „să convingă Hamas să își înceteze atacurile”. Dintre statele UE, „Austria, Bulgaria și România, se grăbesc să sprijine Israelul, în timp ce Belgia, Luxemburg și Suedia se arată mai critice față de riposta israeliană”. Publicația spaniolă ABC consideră că „Austria și Ungaria se aliniază Israelului și creează o «schismă» în UE”, astfel că „reuniunea UE convocată de Borrell nu a reușit să convină asupra unei declarații comune cu privire la Gaza din cauza opoziției Budapestei”. Poziția Ungariei e prezentată de ziarul Magyar Hirlap: „Israelul a fost atacat de o organizație teroristă și are dreptul să se apere”, iar „textul declarației UE privind conflictul era grav deficitar și nu reflecta situația reală”.

Publicația turcă Türkiye interpretează cu totul altfel poziția UE, scriind că „în timp ce Israelul continuă vărsarea de sânge pe teritoriul Palestinei, UE condamnă Hamas şi susţine dreptul Israelului” de a se apăra. Între timp „Franța prezintă la ONU o rezoluție pentru încetarea focului, în coordonare cu Egiptul și Iordania”, semnalează Le Monde. Din păcate, Consiliul de Securitate „e blocat de opt zile de către SUA în privința adoptării unei simple declarații despre conflict”. „China, Norvegia și Tunisia au convocat din nou o reuniune a Consiliului de Securitate, dar întâlnirea a obținut același rezultat ca și cele trei anterioare, dată fiind poziția inflexibilă a SUA, care refuză să aprobe o declarație cerând un armistițiu”, confirmă și cotidianul portughez Diário De Notícias. Acesta comentează că „Hamas acceptă armistițiul propus de Egipt, dar Israelul are alte planuri. Armata şi premierul israelian nu dau semne că vor opri campania militară, în ciuda receptivității Hamas, a demonstrațiilor și a presiunii internaționale”.

În aceste condiții publicația braziliană O Globo se întreabă dacă nu „a venit momentul medierii de către China a conflictului?”, dat fiind că „diplomația chineză e tot mai activă în geopolitica Orientului Mijlociu, pășind cu fermitate pe un teren care tradițional era dominat de Occident”. Cotidianul american The Wall Street Journal crede că, „cu puțin noroc, Israelul va provoca curând suficiente pagube arsenalului și conducerii teroriste din Gaza cât să poată încheia un armistițiu autentic”. Cotidianul israelian Haaretz își intitulează concis editorialul: „Ajunge”. „Operațiune continuă neperturbată, deși de câteva zile e clar că nu duce nicăieri. Aceasta provoacă doar moarte și distrugere fără nici un scop. Nu va face decât să disemineze frica, ura, umilința și dorința de răzbunare.” Tot din Israel, site-ul Ynet News apreciază că „în mai puțin de o zi armata israeliană va fi realizat tot ce e cu putință doar prin lovituri aeriene”, și mai mult nu poate obține decât printr-o invazie terestră. Context în care pledează și el pentru o trecere de la lupta armată la „bătălia diplomatică”.

România revine și ea în atenția câtorva publicații străine. „Anchetatorii Departamentului Justiției din SUA au pus întrebări legate de activitatea lui Rudy Giuliani în România” în cadrul „anchetei care îl vizează pe fostul avocat personal al lui Donald Trump”, scrie site-ul american Politico. „În 2018 Giuliani i-a scris președintelui României pentru a deplânge «excesele» DNA și a cere amnistierea unor persoane condamnate în urma anchetelor instituției”, demers ce pare a fi legat de „Gabriel Popoviciu, un mogul al pieței imobiliare, condamnat la șapte ani de închisoare pentru fraudă”.

Portalul european Euractiv relatează despre fostul premier Viorica Dăncilă, care „a fost angajată de banca centrală a României, decizie care a provocat indignare, întrucât Dăncilă era caracterizată drept o marionetă în mâinile fostului lider PSD Liviu Dragnea, înainte ca el să fie condamnat la închisoare pentru corupție”. Euractiv observă că „Dăncilă s-a opus totuși dorințelor lui Liviu Dragnea, care susținea un alt candidat, și l-a sprijinit pe Mugur Isărescu pentru încă un mandat în calitate de guvernator al băncii”. Dăncilă „va lucra la departamentul energiei verzi, unul dintre cele cinci înființate de BNR pentru a pregăti adoptarea monedei euro”, dar „în prezent România nu mai satisface criteriile pentru aderarea la zona euro, iar în trecut e eșuat în a-și atinge termenele-limită pe care tot ea și le stabilise”.

Prestigioasa revistă Science titrează că „România a fost lăsată pe dinafară în proiectul unui laser de mare putere”. Extreme Light Infrastructure, în valoare de 950 de milioane de euro, are componente în Cehia, Ungaria și România, oferindu-le oamenilor de știință „cele mai puternice lasere de pe planetă, cu potențialul unor descoperiri științifice istorice, de la terapii pentru cancer până la tratarea deșeurilor nucleare”. În urma unui conflict între administratorii componentei românești a proiectului și consorțiul european care trebuia să o construiască, România a rămas pe dinafară. Celelalte țări participante încă mai speră că România „va deveni cândva membru”, însă în iunie 2020 au impus și o serie de condiții în acest sens: administrația componentei românești va trebui mai întâi să demonstreze „o cooperare de bună credință și capacitatea de a gestiona o instalație internațională într-o manieră transparentă și verificabilă”.

Andrei Suba

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult