Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 20 martie

Revista presei internaționale – 20 martie

scris de Z.V.
126 Afisari

Reacțiile continuă după ce președintele rus Vladimir Putin, aflat la putere de un sfert de secol, și-a asigurat încă șase ani la Kremlin, ca un conducător de război autoritar, notează France24.

Revista presei

Atât în țară, cât și în străinătate, alegerile prezidențiale din Rusia, puse în scenă de Kremlin la sfârșitul săptămânii trecute, au transmis un singur mesaj, acela că sprijinul față de președintele Putin este preponderent și de nezdruncinat, în pofida sau poate tocmai dat fiind războiul său din Ucraina, comentează The New York Times. Polonia susține că alegerile prezidențiale din Rusia nu au fost legale, libere și corecte, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că Putin este „beat de putere”, scrie Le Point. În schimb, președintele chinez Xi Jinping i-a transmis felicitări lui Vladimir Putin, după ce Xi însuși și-a adjudecat anul trecut un al treilea mandat fără precedent gata parafat de legislativ, ceea ce va asigura încă șase ani de întărire a relațiilor economice și militare dintre Kremlin și Beijing, observă Newsweek. China a devenit o sursă de suprviețuire economică pentru Rusia, după ce țara s-a izbit de un val de sancțiuni internaționale, în urma invadării Ucrainei în februarie 2022, ocupând astfel locul liber lăsat de firmele occidentale, comerțul bilateral crescând cu 26% și atingând 240 de miliarde dolari, completează Newsweek.
La cea de-a 20-a întâlnire a Formatului Ramstein, Ucraina a venit cu o listă generală vizând inclusiv mai multe sisteme de apărare aeriană și rachete, sisteme moderne de război electronic și vehicule blindate, și a ieșit de la întâlnire cu un nou pachet de ajutor militar de 500 de milioane de euro din partea Germaniei și mai multe angajamente din partea Poloniei și a altor membri ai coaliției, notează Politico. Adresându-se celor peste 50 de lideri ai apărării din Europa și din întreaga lume reuniți la baza aeriană Ramstein din Germania, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a promis că SUA nu vor lăsa Ucraina să eșueze, în ciuda blocării ajutorului american în Congres, pe fondul deficitului de arme pentru trupele de la Kiev, relatează The Washington Post. Washingtonul va acorda Ucrainei un nou program de ajutor militar provizoriu, o sumă provenind din economii realizate recent prin contracte ale armatei, a indicat Casa Albă, precizând că banii vor fi folosiți pentru achiziționarea de obuze de artilerie și muniție pentru sistemele de rachete de artilerie de înaltă mobilitate HIMARS, adaugă The New York Times. Aceste muniții vor permite Ucrainei să continue lupta pentru un anumit timp, dar numai pentru o perioadă scurtă, a precizat consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, recunoscând că acest lucru este departe de a fi suficient pentru a răspunde nevoilor Ucrainei pe câmpul de luptă, reține Le Parisien.
Dacă vrem pace, trebuie să ne pregătim de război, a afirmat președintele Consiliului European, Charles Michel, înaintea summitului european de joi și vineri, anunță presa europeană. La doi ani de la începutul războiului, acum este clar că Rusia nu se va opri în Ucraina, așa cum nu s-a oprit acum 10 ani în Crimeea, a subliniat Michel, reiterând faptul că Rusia reprezintă o amenințare militară serioasă pentru continentul european și pentru securitatea globală, consemnează Il Fatto Quotidiano. Dacă răspunsul UE nu va fi adecvat și dacă nu oferim Ucrainei sprijin suficient pentru a opri Rusia, noi vom fi următorii. Nu ne mai putem baza pe alții, nici nu putem să fim la cheremul ciclurilor electorale din Statele Unite sau din altă parte, trebuie să ne consolidăm capacitatea, atât pentru Ucraina, cât și pentru Europa, de a apăra lumea democratică, a atenționat președintele Consiliului European, asigurând că o Europă mai puternică va contribui, de asemenea, la consolidarea alianței NATO și la consolidarea apărării colective, menționează Il Fatto Quotidiano.
Referindu-se la vizita șefului NATO, Jens Stoltenberg, în Azerbaidjan, Georgia și Armenia, Kremlinul a declarat că este puțin probabil ca eforturile organizației de a-și extinde prezența în zonă să vină în ajutorul stabilității, notează US News & Report. În plus, Kremlinul a adăugat că, deși Rusia a fost prin tradiție puterea dominantă în Caucazul de Sud, ea luptă acum pentru a-și păstra influența și cu alți jucători, respectiv, Turcia, Iranul și Occidentul, completează publicația americană. Georgia, ale cărei regiuni separatiste, Osetia de Sud și Abhazia, dețin trupe rusești pe teritoriul lor, și-a declarat de multă vreme intenția ca, în cele din urmă, să devină membră a NATO, în vreme ce Azerbaidjanul întreține relații strânse cu Turcia, membră a NATO, amintește US News & Report. În plus, deși Armenia rămâne un aliat prin tratat al Rusiei, țara a declarat de mai multe ori că nu sprijină războiul Moscovei din Ucraina și a trimis ajutoare umanitare la Kiev, provocând furia Rusiei, adaugă US News & Report.
În vreme ce toți ochii sunt ațintiți asupra Ucrainei și Putin suferă noi pierderi în Ucraina, în Europa mocnește un conflict, Moscova încercând să deschidă un nou front în Balcani, la trei decenii de la scindarea sângeroasă a Iugoslaviei, avertizează The Wall Street Journal, referindu-se la ciocnirile recente dintre Serbia și Kosovo, care au reaprins vechi conflicte etnice. Criza regională potrivită ar oferi Kremlinului ocazia de a câștiga influență pe plan local prin livrări de armament și mediere, pe lângă faptul că simultan ar distrage atenția de la Ucraina și ar conferi Rusiei pârghii de influență asupra capitalelor vestice, explică ziarul american. Puterile vestice trebuie să împiedice agravarea instabilității balcanice, NATO, care se pregătește pentru marcarea a 75 de ani de existență, trebuie să-și reorienteze resursele militare și diplomatice într-acolo și să-și consolideze angajamentul militar în Kosovo, în timp ce SUA ar trebui să continue să le impună sancțiuni responsabililor care subminează securitatea în Balcanii Occidentali, iar UE ar trebui să participe și ea la sancțiuni, îndeamnă The Wall Street Journal.
Între timp, la Seul, la cel de-al treilea Summit al Democrației, o inițiativă a președintelui SUA, Joe Biden, secretarul de stat american Antony Blinken și președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol au avertizat cu ​​privire la pericolele dezinformării și ale Inteligenței Artificiale, scrie Diario de Noticias. Blinken a menţionat că atât rețelele sociale, cât și Inteligența Artificială accelerează dramatic viteza și răspândirea dezinformării, indicând eforturile SUA de a răspunde amenințării, și a prezentat o foie de parcurs democratică, reiterând faptul că Rusia și China se află în spatele unei campanii globale de manipulare, citează ziarul portughez. Gazda Summit-ului, președintele sud-coreean, a avertizat, de asemenea, că dezinformarea și știrile false bazate pe Inteligența Artificială și pe tehnologia digitală încalcă libertatea individuală și reprezintă o amenințare la adresa sistemelor democratice, adaugă Diario de Noticias și precizează că Summitul Democrației reunește oficiali guvernamentali din peste 30 de țări, societatea civilă și organizații neguvernamentale, în scopul de a dezbate modalități de frânare a regresului democratic și a erodării drepturilor și libertăților.

Cristina Zaharia, RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult