Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 20 septembrie

Revista presei internaționale – 20 septembrie

scris de Z.V.
40 afisari

Funeraliile reginei Elisabeta a II-a și evoluțiile de pe frontul ucrainean sunt principalele subiecte urmărite de presa internațională. Marea Britanie și întreaga lume și-au luat rămas bun de la regina Elisabeta a II-a, care a fost înmormântată la capela St. George de la Castelul Windsor.

O ceremonie funerară a avut loc anterior la Westminster Abbey din Londra, în prezența a peste 2.000 de invitați, dintre care 500 de demnitari, menționează BBC. În ciuda morții Reginei, a schimbării de prim-ministru și a numeroaselor provocări care așteaptă monarhia britanică, instituțiile britanice dau dovadă de rezistență, spune istoricul și scriitorul englez Timothy Garton Ash într-un editorial pentru Le Monde. „Elisabeta a II-a a reprezentat continuitate, securitate, certitudine. Dar Marea Britanie de astăzi se luptă cu inflația de două cifre, cu datoria publică în spirală, cu o probabilă recesiune și probleme cronice de productivitate, în timp ce este condusă de un prim-ministru fără experiență, Liz Truss, în fruntea unui cabinet care cu greu a avut ocazia să își dea măsura competenței. Regina a reprezentat unitatea aproape paradoxală a patru națiuni într-una: Regatul Unit. De acum înainte, este foarte posibil ca Scoția să părăsească Marea Britanie pentru a adera la Uniunea Europeană. În ceea ce privește Irlanda de Nord, Belfastul își vede din ce în ce mai mult viitorul alături de Republica Irlanda, ca un fel de membru informal al Uniunii Europene. Marea Britanie, chiar dacă nu se limitează la o uniune a Angliei și Țării Galilor, va avea nevoie de o reorganizare constituțională”. Dar istoricul și scriitorul englez Timothy Garton Ash se declară optimist în privința viitorului Marii Britanii: „Dubla tranziție pe care tocmai a traversat-o țara, în timpul căreia a dobândit, aproape fără poticneli, un nou șef de stat și un nou premier, arată o democrație constituțională sănătoasă. Indiferent de speculațiile care lasă să se înțeleagă contrariul, nu văd niciun motiv să cred că regele Charles al III-lea va fi altceva decât un șef de stat demn și echilibrat”.
Și situația din Ucraina se menține în atenția presei internaționale, care reține faptul că președintele Zelenski a anunțat menținerea presiunilor asupra Moscovei după victoriile rapide înregistrate de Kiev în regiunea Harkov în această lună. Potrivit Reuters, pe teren forțele ucrainene continuă să avanseze către est, traversând râul Oskil. Aceasta reprezintă o nouă etapă importantă a contraofensivei Ucrainei în regiunea Harkov, deoarece Oskil curge spre sud, spre râul Siverski Doneţ, care trece direct prin Luhansk. Pe de altă parte, trupele rusești au atacat centrala nucleară Pivdennoukrainsk, din regiunea sudică Mikolaiv, dar reactoarele acesteia nu au fost avariate și funcţionează normal, a comunicat compania nucleară de stat a Ucrainei, Energoatom, citată de Ukrainska Pravda. O explozie a avut loc la 300 de metri distanţă de reactoare şi a avariat mai multe clădiri aparținând centralei atomice, o centrală hidroelectrică şi liniile de comunicații.
Comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, critică lipsa de acţiune a Ungariei faţă de Rusia. Potrivit La Libre Belgique, Didier Reynders a atras atenția că „Trebuie să facem presiune foarte puternică” asupra Ungariei, deoarece „putem presupune că legăturile sale foarte apropiate cu Rusia o împiedică poate să acţioneze”. „Subiectele de contencios dintre Bruxelles şi Budapesta s-au înmulţit în ultimele luni. Comisia Europeană se îngrijorează în special din cauza corupţiei care ameninţă buna utilizare a fondurilor europene în ţară. Comisa a ameninţat că va priva Ungaria de finanţări de 7,5 miliarde de euro, dacă reformele promise de guvernul ungar nu sunt puse în practică repede”, mai menționează La Libre Belgique. Sub titlul „Cumpărarea democrației”, publicația portugheză Jornal de Noticias publică un comentariu în care susține că avertismentul dur lansat de forurile EU privind blocarea fondurilor pentru Budapesta „este un prim pas clar pentru a arăta Ungariei că nu poate fi membră a Uniunii Europene și, în același timp, să-şi continue deriva autocratică. Dacă Orban nu va da înapoi, cele 7,5 miliarde de euro din fondurile comunitare, din cadrul politicii de coeziune, nu vor ajunge niciodată la Budapesta. Odată cu decizia Consiliului European – care va fi ratificată de Comisia Europeană – Bruxelles-ul pare să fi prezentat în sfârșit un adevărat cartonaș roșu practicilor totalitare ale guvernului lui Viktor Orbán, care până acum trăise bine cu amenințările verbale. Măsurile ar putea fi aplicate Poloniei vecine. Să fim atenți, pentru că în curând s-ar putea să vorbim despre alte state europene. Autocrațiile, ca o pată, cuceresc treptat vechea Europă”, conchide La Libre Belgique.
Despre securitatea energetică a Europei în contextul războiului din Ucraina scrie publicația braziliană Folha. “Kremlinul a răspândit, cu mult succes, ideea potrivit căreia Europa va fi teribil de slăbită de utilizarea petrolului și gazului de către Rusia ca armă. Cu toate acestea, nimeni, nici măcar Putin, nu poate exclude posibilitatea ca Europa să supraviețuiască și să-și materializeze autonomia energetică. În acest caz, Rusia și-ar vedea stabilită inferioritatea în conflictul dintre Statele Unite și China. Poziția sa ar putea fi compromisă de progresele în tranziția energetică și de oportunitățile economice pe care asemenea progrese le oferă țărilor emergente. Invazia din Ucraina a arătat clar că UE este încă o mini-putere. Dar rezistența sa ar putea schimba calculul superputerilor implicate în războiul de iarnă din Eurasia”.
În Armenia “apar primele crăpături în consensul pro-rus”, scrie Euronews în legătură cu protestele desfășurate în centrul Erevanului, prin care se solicita Armeniei să renunțe la calitatea de membru al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă. Protestatarii au susținut că apartenența la această alianță dominată de ruși nu a protejat Armenia în cursul luptelor cu Azerbaidjan și au cerut o cooperare mai strânsă cu țările occidentale, pe motiv că aceasta ar putea ajuta la protejarea suveranității și integrității teritoriale a Armeniei.

20(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult