Acasa Revista Presei Revista presei internaționale, 21 aprilie 2022

Revista presei internaționale, 21 aprilie 2022

scris de Z.V.
31 afisari

”Cursa pentru cine va fi viitorul președinte al Franței a intrat în linie dreaptă”, titrează The Economist, remarcând că deși Emmanuel Macron rămâne favorit, candidata de extremă dreaptă, Marine Le Pen, nu a fost nicicând mai aproape ca acum de a ocupa cea mai înaltă funcție în statul francez.

Revista presei

Cel mai mare risc pentru realegerea lui Macron îl reprezintă creșterea costului traiului zilnic, constată Bloomberg, o temă care de altfel, potrivit Le Monde, a fost subiectul de deschidere al dezbaterii finale dintre cei doi candidați. „Alegerile prezidențiale arată decalajul economic și social din Franța”, comentează cotidianul spaniol ABC, explicând că Macron are sprijinul claselor bogate, iar Le Pen, votul muncitorilor săraci și aflați în dificultate. Le Pen a încercat să-și concentreze campania asupra unor probleme de primă importanță pentru populație, cum ar fi inflația sau stagnarea salariilor, însă a intrat în centrul controverselor din cauza acuzațiilor de deturnare de fonduri europene de către partidul său, dar și din cauza relațiilor ei cu Rusia, notează The Independent. De altfel, potrivit Le Figaro, actualul președinte, Emmanuel Macron, și-a acuzat în mod direct contracandidata în cadrul dezbaterii de miercuri seara spunându-i că ”atunci când vorbiți despre Rusia, vorbiți despre bancherul dvs”.
Pe frontul ucrainean, comandantul trupelor de la Mariupol a lansat miercuri un ultim apel de a primi ajutor din partea statelor lumii, subliniind că încearcă să reziste în fața unor forțe rusești copleșitoare, dar că rămân fără provizii, transmite BBC. Miercuri seara, Kievul s-a arătat dispus să organizeze o „rundă specială de negocieri” necondiţionate cu Rusia pentru orașul asediat Mariupol, potrivit unui mesaj postat pe Twitter de negociatorul Mihailo Podoliak, citat de Reuters. Pe de altă parte, Washington Post constată că Putin a transmis miercuri un avertisment, supervizând testarea unei rachete. Potrivit agenției ruse Interfax, președintele rus Vladimir Putin a urmărit prin intermediul unei legături video lansarea cu succes a rachetei intercontinentale Sarmat și la sfârșit a declarat că racheta nu va avea corespondent în lume mult timp de acum încolo și îi va pune pe gânduri pe cei ”care, în agresivitatea retoricii lor frenetice încearcă să ne amenințe țara”, a spus Putin, citat de Interfax. Între timp, Statele Unite au anunțat că vor trimite mai multe echipamente de artilerie în Ucraina, pentru a o ajuta să respingă o ofensivă militară reînnoită a Rusiei, care masează mii de trupe suplimentare în sudul și estul țării, în timp ce se pregătește pentru următoarea fază a invaziei ce durează de aproape opt săptămâni, scrie Financial Times. În plus, continuă întărirea flancului estic al Alianței Nord-Atlantice. Țările de Jos trimit 200 de militari în România pentru a deveni parte dintr-o unitate de luptă a NATO condusă de francezi, notează site-ul Aviation Analysis, remarcând totodată dorința guvernului olandez de a contribui la ”întărirea apărării colective și a descurajării efectuate de NATO, precum și la asigurarea securității aliaților noștri din regiune”.
Problemele economice continuă să amenințe la nivel global. Creșterea prețurilor la alimente și la combustibil pun presiune asupra bugetelor familiale până la punctul critic, avertizează șefa Fondului Monetar Internațional, subliniind că dubla criză generată de pandemia de Covid și de războiul din Ucraina împiedică redresarea economiei globale, scrie The Guardian. Încetinire economică și inflație ridicată sunt și prognozele pentru zona euro, potrivit FMI, care a revizuit în scădere perspectivele de dezvoltare și avertizează că inflația europeană se va menține la un nivel fără precedent de 7,5% din cauza creșterii la niveluri record a prețurilor la multe materii prime, remarcă Le Nouvel Observateur. Impactul economic se reflectă și asupra finanțelor publice ale statelor. Astfel, potrivit Le Soir, Belgia va avea cel mai mare deficit bugetar dintre ţările industrializate, iar în cadrul Uniunii Europene, într-o situație bugetară mai proastă decât Belgia se va mai afla doar România. Concret, pentru anul 2027, FMI prognozează un deficit bugetar de 5,4% din PIB pentru Belgia și de 5,8% pentru România, detaliază cotidianul belgian.
Cotidianul maghiar Nepsava analizează primul raport anual al Parchetului European și constată că Ungaria se află pe primul loc la cazurile de fraudă transfrontalieră în domeniul TVA. Nepszava mai notează că procurorul șef Laura Codruţa Kövesi a prezentat experienţele acumulate până acum de Parchetul European. Concret, au fost înregistrate peste 2.800 de denunţuri în legătură cu săvârşirea unor infracţiuni, au fost demarate 515 anchete dintre care în 30 de cazuri a fost vorba despre infracțiuni transfrontaliere, cu o valoare de 5,5 miliarde de euro și au fost sechestrate bunuri în valoare de 145 de milioane de euro.
Sub titlul ”Debordând de vaccinuri anti-Covid, România se confruntă cu probleme de depozitare”, Bloomberg scrie despre eforturile autorităților de a ”găsi spații de depozitare pentru milioane de doze de vaccin anti-Covid pe care nu le-a folosit, deși este programată sosirea de noi doze în acest an”. ”Pe măsură ce pandemia se reduce în intensitate și multe țări ridică restricțiile, cererea de vaccinuri scade”, explică Bloomberg, relatând că ”România a discutat problema cu Comisia Europeană, potrivit ministrului Rafila”. Agenția de știri economice mai notează că Polonia a refuzat, săptămâna aceasta, să plătească pentru doze suplimentare, după încercările eșuate de a-și renegocia contractul de aprovizionare cu brațul executiv al UE și cu producătorii de medicamente. Amintind că România se situează mult sub media mondială, cu doar 42% din populație vaccinată împotriva Covid-19, Bloomberg își încheie articolul cu declarațiile ministrului român al sănătății, Alexandru Rafila: „Este păcat să distrugem acest simbol al prevenției”, dar „nu putem ignora faptul că statul trebuie să plătească sume mari de bani pentru asta”.

RADOR – Carolina Ciulu

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult