Acasa Revista Presei Revista presei internaționale, 21 decembrie 2022

Revista presei internaționale, 21 decembrie 2022

scris de Z.V.
29 Afisari

Chiar dacă războiul din Ucraina continuă să atragă în bună parte atenția presei internaționale, o serie de alte evenimente au ajuns și ele pe prima pagină a ziarelor.
Un astfel de eveniment ar fi greva asistenților medicali din Marea Britanie, dar, după cum relevă cotidianul britanic The Times, „recent instalatul premier, Rishi Sunak, refuză să poarte negocieri pe tema majorării salariilor din celebrul NHS (Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie)”. Același ziar înaintează și două ipoteze: „fie Rishi Sunak nu va ceda în fața pretențiilor sindicale, fie majorarea salariilor se va situa sub rata inflației”. În ziarul britanic The Guardian, „un ministru îi avertizează pe oameni să evite activitățile cu un grad mai mare de risc în timpul grevei lucrătorilor de pe ambulanțe”. Ziarul afirmă că „greul grevelor va începe abia astăzi (miercuri, 21 dec.) și, indiferent dacă acest conflict se va încheia, britanicilor li se mai pregătește ceva: mecanicii de locomotivă au anunțat o grevă de 24 de ore pe data de 5 ianuarie”.
Deși, în ultima vreme, China s-a aflat în atenția presei mai ales din cauza unei pandemii de Covid ce pare de nestăpânit, presa de astăzi pomenește și probleme legate de politica sa externă. „Marți, președintele chinez Xi Jinping și-a exprimat speranța ca relațiile Uniunii Europene cu China să nu depindă de și să intre în discuțiile cu o terță parte”, transmite agenția chineză de presă Xinhua. Aceeași agenție precizează că „Xi a făcut această afirmație în cursul unei convorbiri telefonice avute cu președintele Germaniei, Frank Walter Steinmeier”. Dar revista germană Stern afirmă că Xi și Steimeier au mai discutat și despre alte lucruri. Iată și un exemplu: „Președintele federal Steinmeier i-a cerut președintelui Xi Jinping să medieze discuții cu președintele rus Vladimir Putin pentru a se pune capăt războiului din Ucraina”, notează revista germană. „Președintele federal a subliniat interesul comun al Chinei și al Europei în privința încetării războiului, acest lucru implicând însă și retragerea trupelor rusești”, afirmă biroul de presă al președintelui german, citat de Stern.
Așadar, în cele din urmă, iată-ne din nou ajunși la războiul din Ucraina, un conflict pe care presa internațională îl urmărește cu mare atenție, căutând să îi întrevadă un final care însă pare foarte departe. „Astăzi (miercuri, 21 dec.), în cursul unei reuniuni, președintele rus Vladimir Putin va stabili obiectivele armatei ruse pentru anul 2023”, titrează cotidianul francez Le Monde. Citând surse de la Kremlin, același ziar precizează că „Putin va prezida o ședință lărgită la Ministerul Apărării, ședință în cursul căreia vor mai fi trecute în revistă și rezultatele operațiunilor armatei ruse în anul 2022”. Referindu-se tot la președintele Putin, ziarul italian Corriere della Sera afirmă că „președintele rus ar fi cerut serviciilor secrete să întărească supravegherea pe plan intern”. Ziarul italian îl consideră pe Putin drept un „neo-țar, care apelează la coarda patriotică, dar care totuși recunoaște existența unor probleme”. Ziarul american The New York Times amintește însă despre vizita de luni a președintelui Putin în Belarus. Ziarul menționează că,” împreună cu președintele belarus, Aleksandr Lukașenko, Putin a discutat despre adâncirea cooperării militare și economice dintre cele două țări” și îl citează președintele belarus, care ar fi recunoscut că, cităm: „Rusia se poate descurca fără noi, dar noi nu putem fără ea”.
Pe marginea aceluiași subiect, explicațiile din ziarul moscovit Pravda ni se par interesante: „De fapt, în urma acestei întâlniri, va fi lansată numărătoarea inversă până la începerea campaniei de iarnă”. Apoi, tot în Pravda, un analist poliitic, pe nume Iuri Barancik, face niște afirmații cel puțin la fel de interesante: „Ucraina ar putea să dispară complet”, susține el. „Vor fi mai multe regiuni care vor reveni Poloniei, iar ceva poate deveni parte a României”. Și, dacă tot am pomenit împărțirea teritorială, iată și o știre din Rossiiskaia Gazeta: „Duma de Stat stabilește o amendă de 1 milion de ruble pentru cei care tipăresc și difuzează hărți în care Crimeea și Insulele Kurile sunt separate de Rusia. Persoanele fizice pot primi o amendă situată între 1000 și 3000 de ruble sau riscă 15 zile de închisoare, iar pentru o persoană juridică, amenda poate ajunge la 1 milion de ruble”. Și, din aceeași publicație, o declarație a vicepreședintelui Comisiei pentru securitate din Duma de Stat: „Evident, asemenea hărți fac parte din războiul hibrid declanșat de Occident împotriva Rusiei”.

Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS