Revista presei internaționale – 21 ianuarie 2021 | Ziua Veche
Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 21 ianuarie 2021

Revista presei internaționale – 21 ianuarie 2021

scris de Z.V.
21 afisari

Învestirea celui de al 46-lea președinte american, Joe Biden, dar și criza coronavirusului, cu accent pe uriașele eforturi de vaccinare a populației la nivel global, se află în centrul atenției presei internaționale.

La Washington, ceremonia de învestire a noului locatar de la Casa Albă a avut loc pe fondul unor măsuri extrem de stricte de securitate, în urma incidentelor violente înregistrate în urma cu două săptămâni și soldate cu șase morți. „Democrația a învins. Aceasta este ziua Americii. Aceasta este ziua democraţiei. O zi de istorie şi speranţă. Astăzi sărbătorim un triumf nu al unui candidat, ci al unei cauze. Voința poporului a fost auzită. Am învățat din nou că democrația este prețioasă și că democrația este fragilă”, a afirmat Joe Biden, în momentul învestiturii. Unul dintre mesajele cu ecou transmise de noul președinte american este că Statele Unite „își vor repara alianțele externe”. Dintre planurile urgente anunțate de echipa lui Joe Biden, The Guardian amintește revenirea Statelor Unite în grupul țărilor participante la Acordul de la Paris pe tema climei, anularea proiectului conductei Keystone XL privind livrarea către America a petrolului canadian, reimpunerea restricției asupra emisiilor de metan, ridicată de Donald Trump, dar și oprirea construcției zidului anti-migrație la frontiera cu Mexicul. „Joe Biden va anula un decret controversat privind migraţia, adoptat de predecesorul lui, care interzice cetăţenilor unor ţări majoritar musulmane să intre în Statele Unite. Această măsură era înrădăcinată în xenofobie şi animozitate religioasă, a justificat decizia Jake Sullivan, viitorul consilier pentru securitate naţională de la Casa Albă”, citat de France24.
Amintind ultimele ore ale lui Donald Trump în funcția de președinte al Statelor Unite, Bloomberg scrie că acesta a grațiat 73 de persoane, printre care fostul consilier Steve Bannon, lobbistul Elliot Broidy care strângea fonduri pentru Partidul Republican, și fostul primar din Detroit, Kwame Kilpatrick. Trump nu a oferit însă clemență fondatorului Wikileaks, Julian Assange, și fostului contractor pe probleme de informații, Edward Snowden, precizează Bloomberg. Fără a asista la ceremonia de învestire a noului președinte, Donald Trump a făcut o ultimă călătorie cu avionul Air Force One spre clubul său din Florida, unde își mută reședința. Astfel Donald Trump devine primul președinte din ultimii 150 de ani care nu participă la învestirea succesorului său, scrie USA Today. „Ne vom întoarce cumva”, le-a spus Trump susținătorilor săi la baza militară Andrews. El s-a referit la „patru ani minunați” însă nu a vorbit despre cele două puneri ale sale sub acuzare, nici despre cei 400.000 de americani care au murit de COVID-19, notează USA Today.
Trecând în agendă mandatul lui Donald Trump, Haaretz titrează „După patru ani frenetici, i-a venit rândul lui Biden”. „America și restul lumii salută astăzi un președinte american care prevestește o nouă eră. După patru ani de regim frenetic marcat de incitare, înșelăciune și neadevăruri diseminate consecvent de Donald Trump, speranța că Joe Biden va putea reabilita pământul pârjolit lăsat în urmă pare realistă. Trump, al cărui slogan pe șapca de baseball a fost „Facem America măreață din nou”, a făcut tot posibilul pentru a realiza fix opusul. America lui Trump are una dintre cele mai ridicate rate de infectare cu coronavirus din lume, și-a deteriorat relațiile cu UE, a pornit un război comercial cu China și vede cum i se disipează influența în Orientul Mijlociu”.
The New York Times nu uită episoadele tensionate pe care fostul locatar al Casei Albe le-a avut cu presa și vorbește despre un moment de resetare a relațiilor dintre politic și media. „Acum, când pericolul lui Trump a trecut, noi toți, cei din presă, trebuie să începem din nou să deosebim știrile de opinii. Avem nevoie de mai multe locuri în care americanii de toate orientările să poată simți că primesc știri exacte – fără să fie inflamate sau îngrijorătoare – lăsând asta rubricilor de opinii. Înainte de a-l sfâșia pe Biden, ce-ar fi ca toată lumea să îi lase un răgaz de câteva luni ca să ne poată surprinde în sensul bun al cuvântului? Să-i oferim șansa de a pune țara înaintea partidului și de a-și respecta jurământul. Poate că, dacă am face cu toții asta, dacă îi vom oferi lui Joe șansa de a ne surprinde, am putea distruge această febră politică abătută asupra țării noastre împreună cu COVID-19”.
Despre perspective pozitive vorbesc și liderii europeni, care își exprimă speranța într-o colaborare mai bună cu noua administrația a Statelor Unite. „Europa are din nou un prieten la Casa Albă după patru ani lungi”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de La Libre Belgique. „Această zi aduce veşti bune: Statele Unite s-au întors şi Europa este gata să reînnoade relaţiile cu un vechi partener de încredere pentru a da o nouă viaţă preţioasei noastre alianţe”, a adăugat ea. „Aş vrea să adresez solemn astăzi, în această zi de preluare a funcţiei de către Joe Biden, un apel la a construi împreună un pact fondator, nou, pentru o Europă mai puternică, pentru Statele Unite mai puternice şi pentru o lume mai bună, a anunţat la rândul lui preşedintele Consiliului European, Charles Michel. „Această nouă agendă pentru Europa şi pentru Statele Unite pe care dorim s-o propunem este una ambiţioasă şi de aceea, în această primă zi a mandatului său, doresc să-l invit pe preşedintele Biden în Europa pentru a participa la o reuniune extraordinară a Consiliului European, la Bruxelles, reuniune care s-ar putea ţine în paralel cu un summit al NATO”, a propus Charles Michel, citat de La Libre Belgique. La rândul său, purtătorul de cuvânt al guvernului francez, preluat de AFP, a salutat angajamentele noului președinte american privind Acordul climatic și relațiile trans-atlantice. „Suntem nerăbdători să clădim împreună cu preşedintele Biden o relaţie puternică, utilă, reînnoită. Avem obiective şi provocări imense de înfruntat împreună”, a arătat responsabilul francez.
În ceea ce privește măsurile de combatere a pandemie de coronavirus, principala provocare medicală a momentului, presa internațională urmărește eforturile conjugate depuse pentru vaccinarea cât mai rapidă a populației mondiale. Uniunea Europeană și Pfizer „se ceartă din cauza livrărilor diminuate de vaccin”, titrează Financial Times precizând că „Decizia luată de Pfizer și BioNTech de a reduce numărul de fiole trimise țărilor europene a obligat responsabilii din domeniul sănătății să își încetinească planurile de vaccinare, cel puțin unul dintre statele membre UE amenințând cu acțiuni în justiție pe fondul creșterii tensiunilor privind livrările limitate”. Autoritățile medicale din Europa „au avertizat că procesul de vaccinare este deja dificil și că modificarea volumelor de livrare le-a adus în imposibilitatea de a face rapelul pentru persoanele imunizate în decembrie și la începutul lui ianuarie”, mai arată Financial Times. Italia a anunțat deja că intenționează să dea în judecată Pfizer din cauza reducerii cantității de vaccinuri livrate, scrie Il Giornale. Pfizer a redus cu 29% livrările de vaccin către Italia și a avertizat că nu va reuși să compenseze această livrare în scurt timp, scrie Reuters. Pe acest fond, Rusia a solicitat aprobarea vaccinului Sputnik V în Europa, notează Le Figaro. Fondul Suveran rus, care a participat la dezvoltarea vaccinului, a precizat că se așteaptă la o primă evaluare din partea Agenției Europene a Medicamentului (EMA) în februarie. La rândul său, EMA a anunțat că a demarat la sfârșitul lunii octombrie procesul de autorizare. „Este un proces de anvergură” și „vom comunica în momentul în care va începe procedura de examinare continuă”, anunță Agenția Europeană a Medicamentului, citată de Le Figaro.

Florin Matei, Agenția de Presă RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult