Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 21 iunie

Revista presei internaționale – 21 iunie

scris de Z.V.
25 afisari

După încheierea alegerilor legislative franceze, la care președintele Emmanuel Macron a pierdut majoritatea absolută în Adunarea Naţională, presa internațională își exprimă îngrijorarea legată de instabilitatea politică ce ar putea afecta țara.

Coşmar la Élysée, titrează Le Soir, iar Der Spiegel crede că Franţa l-a pedepsit pe Macron. Dincolo de umilirea lui Emmanuel Macron, la două luni după realegerea sa, polarizarea parlamentului în trei tabere opuse creşte riscul unei Franțe neguvernabile, analizează Courrier International. Lovitura suferită de Emmanuel Macron îi va complica președinția, într-un moment în care Europa se confruntă cu provocări fundamentale, cauzate de războiul din Ucraina, crede The Washington Post. O alertă roşie s-a văzut la Bruxelles, scrie La Repubblica, întrucât instabilitatea în Franţa ar fi sinonimă cu precaritate şi slăbiciune pentru Uniunea Europeană. Le Temps analizează blocajele teribile care îl aşteaptă de acum înainte pe Emmanuel Macron, iar The Wall Street Journal deplânge lovitura dată programului pro-business al liderului francez. Franța se aventurează pe un teritoriu necunoscut și plin de incertitudini, notează El Mundo, iar Politico opinează că Macron cu greu poate spera la o alianță stabilă. Toţi au câștigat, toţi au pierdut, constată Diario de Noticias. Această nouă pluralitate a Parlamentului francez ar putea fi interpretată și ca o victorie a democrației, dar, cum mai bine de jumătate dintre alegători au stat acasă, este evident faptul că e ceva ce nu merge bine în Franța, o țară hotărâtoare pentru destinele acestei Europe căreia îi aparținem, conchide Diario de Noticias.
La Riga, la doar câteva zile după ce Ucrainei i-a fost acordat statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană, Inițiativa celor Trei Mări și-a reiterat angajamentul față de Kiev, scrie Süddeutsche Zeitung. La summit, cei 12 şefi de stat şi de guvern ai țărilor participante au subliniat importanța explorării celor mai bune modalități de a conecta Ucraina cu restul Europei, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care s-a adresat reuniunii prin videoconferință, a subliniat că Ucraina ar trebui să fie membră a Inițiativei, idee susținută de participanți prin acordarea statutului de partener participant, precizează Emerging Europe. Lansată în 2016, Inițiativa celor Trei Mări dorește să faciliteze dezvoltarea legăturilor în energie și infrastructură între cele 12 națiuni, toate membre ale UE, care alcătuiesc grupul actual, consolidând, în același timp, cooperarea comercială și politică între țările care se învecinează cu Marea Adriatică, Marea Baltică și Marea Neagră, explică Emerging Europe și detaliază că, împreună, cele 12 țări ale grupului reprezintă aproape 30% din teritoriul Uniunii Europene și 22% din populația acesteia, dar numai aproximativ 10% din PIB-ul său. Între timp, reține Emerging Europe, Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, a declarat că, în ciuda turbulențelor globale, rămâne oprimistă în ceea ce privește viitorul regiunii celor Trei Mări. „Într-o singură generație, regiunea a redus jumătate din decalajul de dezvoltare față de Europa de Vest, datorită oamenilor, inovației și muncii asidue”, a spus șefa FMI, citată de Emerging Europe. În plus, secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, a confirmat sprijinul financiar al SUA pentru Fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări, subliniind importanța tot mai mare a acestui forum în dezvoltarea infrastructurii regionale în transporturi, energie și domeniul digital, în contextul războiului intenționat al lui Putin împotriva Ucrainei, informează LSM – postul public de radio și televiziune leton.
Înaintea reuniunii de la Luxemburg a miniștrilor de externe ai UE, Înaltul Reprezentant pentru politica externă, Josep Borrell, a declarat că Rusia trebuie să se simtă responsabilă dacă va continua să blocheze exporturile de cereale ale Ucrainei și să amenințe cu o foamete pe scară largă, reține Euronews. „Nu numai că sper, dar sunt sigur că Națiunile Unite vor ajunge, în cele din urmă, la un acord, căci este de neconceput să ne imaginăm că în Ucraina rămân blocate milioane de tone de grâu, în timp ce oamenii din restul lumii vor flămânzi”, a afirmat Borrell, adăugând că aceasta este o adevărată crimă de război, citează Euronews. Potrivit ministrului francez de externe, Catherine Colonna, se află în pericol însăşi stabilitatea lumii, iar șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, consideră că este necesar să se insiste asupra adaptării rețelei feroviare ucrainene la cea a Poloniei și a României, pentru deschiderea altor rute, completează Euronews. UE se declară pe deplin angajată să colaboreze cu partenerii săi globali, pentru a gestiona cele mai grave consecințe care se pot înregistra asupra securității alimentare, consemnează Il Fatto Quotidiano. În acest spirit, detaliază ziarul italian, Consiliul invită echipa Europei să ofere problemei insecurităţii alimentare globale un răspuns care să includă patru linii de acțiune, adică, solidaritate prin ajutorul de urgență; promovarea producției durabile și rezilienței în lanțul de aprovizionare cu alimente; facilitarea comerțului ajutând Ucraina să exporte produse agricole prin diverse rute și prin sprijinirea comerțului global; și un multilateralism eficient și sprijin puternic pentru rolul central al Grupului de răspuns la crizele globale al Națiunilor Unite, în coordonarea eforturilor globale.
Între timp, în urma războiului din Ucraina și a reducerilor la prețul barilului acordate Beijingului, Rusia a devenit principalul furnizor de petrol al Chinei, constată Courrier International. În pofida încetinirii economiei din cauza reizbucnirii epidemiei de COVID-19, Beijingul și-a mărit achizițiile de petrol rusesc, după ce cele două țări au declarat în februarie că prietenia lor nu are nicio limită, explică BBC și amintește că, în luna mai, importurile de petrol din China, prin conducta Siberia de Est – Oceanul Pacific și pe mare, au ajuns la aproape 8,42 milioane de tone, față de 7,82 milioane de tone din Arabia Saudită./czaharia/atataru

(Cristina Zaharia)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult