Pe fondul negocierilor de pace privind războiul din Ucraina și al reuniunii Consiliului European la Bruxelles, protestele de stradă iau amploare în Balcani și Turcia, constată presa internațională.
„La o zi după ce Universitatea din Istanbul i-a retras titlul universitar lui Ekrem Imamoglu, o operațiune spectaculoasă a poliției l-a reținut pe primarul celui mai mare oraș al Turciei împreună cu alte 100 de persoane”, relatează cotidianul portughez Diário De Notícias. „În 2023 Imamoglu a fost împiedicat să candideze la președinție fiind condamnat pentru că ar fi insultat un lider al comisiei electorale. Anularea diplomei universitare – o cerință constituțională pentru a candida la președinție – e suficientă pentru a-l lăsa pe Recep Tayyip Erdogan fără principalul său rival politic.” Spaniolul 20 Minutos reține că „Partidul Popular Republican (CHP), cel mai mare de opoziție, era așteptat să-i oficializeze candidatura lui Imamoglu la alegerile primare de duminică” și că „ministerul de interne a decretat o interdicție de patru zile a demonstrațiilor sau protestelor la Istanbul”, care a fost însă sfidată, în special de studenți. CHP reclamă un adevărat „puci” al puterii, consemnează săptămânalul britanic The Economist, care consideră că, într-adevăr, Erdogan „aruncă democrația pe fereastră” arestându-l pe „unicul candidat care l-ar putea înfrânge” în alegeri. Editorialul publicat de The Financial Times apreciază că prin această manevră autoritară Ankara va suferi o dublă pierdere: își periclitează noua apropiere de UE, în condițiile în care blocul își regândește securitatea cu un aport american redus, iar pe de altă parte le subminează încrederea investitorilor, care din 2023, odată cu revenirea la „ortodoxia economică”, începuseră să fie din nou interesați de Turcia.
The New York Times scrie că SUA apreciază că „preluarea centralelor nucleare ucrainene le-ar oferi ucrainenilor cea mai bună protecție. Ideea întâmpină obstacole de ordin juridic și operațional și nu se știe dacă Ucraina va accepta”. Anunțul „repune în discuție o afirmație a lui Trump cum că implicarea SUA în economia ucraineană oferă cea mai bună garanție”, fiindcă „Rusia va fi mai puțin dispusă să atace o țară în care America deține interese economice”. Același principiu ar funcționa și în privința accesului la mineralele ucrainene. Francezul Le Point scrie că „după discuția telefonică cu Putin de marți Trump a vorbit cu Volodimir Zelenski. Președintele american consideră că o armonizare a condițiilor Moscovei și Kievului pentru un armistițiu parțial e pe drumul cel bun”. Concluziile discuției ar fi: „Zelenski susține un armistițiu, chiar dacă se limitează la infrastructura energetică; SUA propun preluarea controlului asupra centralelor nucleare și electrice ucrainene; sprijinul militar pentru Kiev continuă”. Agenția italiană Ansa precizează că „Trump s-a angajat să-l ajute pe Zelenski să obțină noi sisteme de apărare aeriană, în special Patriot, deși nu direct din stocul Pentagonului”, iar „președintele ucrainean a spus că a discutat doar despre posibilitatea ca SUA să controleze o singură centrală nucleară, cea de la Zaporijjia” – aflată sub ocupație rusă. Săptămânalul britanic The Spectator revine la dialogul Trump-Putin printr-o analiză care conchide că ultimul l-a păcălit pe primul. „În esență, Putin nu face altceva decât să joace rolul unui participant bine intenționat la procesul de pace. Adevărul e că discuția n-a făcut decât să ne dezvăluie începutul unei îndelungate și abile demonstrații de tactici de tergiversare. Trump consideră negocierile calea spre pace. Putin consideră negocierile calea spre victorie. Tot așa cum invazia lui a fost diplomație prin alte mijloace, și propunerile lui de pace constituie război prin alte mijloace.”
„Liderii UE se reunesc din nou la Bruxelles pentru a continua discuțiile începute la reuniunea extraordinară a Consiliului UE din 6 martie, în centrul cărora se află războiul ruso-ucrainean și următorii pași în domeniul apărării”, informează ziarul ungar Magyar Nemzet. Agenda de lucru a Consiliului European e completată și de chestiunea „competitivității și evoluțiile din Orientul Mijlociu”. Dar „cea mai mare dispută ar putea fi provocată la Bruxelles de tema aderării Ucrainei la UE”, dat fiind că Ungaria se opune și speră că-și va găsi aliați. „Preşedintele ucrainean li s-a adresat liderilor UE reuniţi la Bruxelles”, transmite BBC, și aceștia şi-au reafirmat solidaritatea cu Ucraina, cu excepţia unei singure țări, Ungaria, care nu a adoptat concluziile celorlalţi 26 cu privire la Ucraina. Astfel, „Zelenski l-a acuzat pe Viktor Orban că „blochează decizii importante pentru întreg continentul”. Ansa subliniază că sunt „în centrul dezbaterii planul Kallas pentru Kiev și [programul de înarmare] ReArm”, observând că premierul italian Giorgia Meloni a profitat de ocazie pentru o întâlnire bilaterală cu Ursula von der Leyen pentru a „aprofunda temele reuniunii”. Legat de acestea, portughezul Jornal De Notícias titrează „Armele de care are nevoie Europa”, explicând că „Europa se confruntă cu cea mai mare provocare postbelică la adresa supraviețuirii ei. Prin Europa înțelegem spațiul comun de libertate, progres și democrație.” Concluzia analizei? „Să recuperăm integral motto-ul pe care s-a întemeiat Europa noastră a cetățenilor: libertate, egalitate, fraternitate. Încă nu s-a inventat o armă mai bună ca ea.” Portalul european Politico relatează că „mai mult de jumătate din europeni îl consideră pe Trump un «inamic al Europei», potrivit unui sondaj efectuat în cele mai mari opt țări ale UE și Danemarca”, inclusiv România. Interesant este că în Est încrederea în Trump este mai mare, dar în același timp și teama de un război „pe teritoriul UE”. În Regatul Unit progresistul The Guardian și conservatorul The Telegraph reușesc performanța de a se pune de acord: Europa nu are neapărat nevoie de America pentru a se apăra și e nevoie de clădirea unei noi arhitecturi de apărare colectivă. Dar de aici perspectivele disjung. Guardian consideră că „Regatul Unit, Franța și Germania strâng rândurile pentru a consolida NATO”, în care va rămâne în continuare un partener de dincolo de Atlantic: Canada. Telegraph prevede că această schimbare va fi extrem de dificilă din cauza incompetenței actualei clase politice, care ar trebui și ea „reformată radical”.
Același gen de reformă îl cer, în stradă, și două popoare balcanice. „Autorităţile din Macedonia de Nord au declarat că inspectează cluburi de noapte din toată ţara”, transmite AFP. Dar o fac abia după recenta tragedie care a ucis 59 de tineri și a rănit 200, provocând deja proteste anticorupție. Tot în urma unei tragedii din noiembrie au început și actualele proteste de masă din Serbia, amintește ziarul spaniol ABC. „Președintele sârb Aleksandar Vucic a negat încă o dată că poliția a folosit tunuri sonore pentru a sparge protestele antiguvernamentale din weekend și a declarat că, dacă se va dovedi contrariul, va demisiona.” Revista americană Foreign Policy comentează evenimentele din Serbia: „Dacă participarea electorală rămâne un instrument esențial al schimbării democratice, mișcarea studențească a înțeles că transformarea autentică necesită mai mult decât participarea la un sistem măsluit. Fie prin continuarea protestelor, fie prin activismul inventiv, studenții sârbi și-au demonstrat deja capacitatea de a contesta statu-quo-ul și de a-i opune rezistență sistemului autocrat”. „Tragediile din Balcani se repetă la indigo”, sesizează publicația bulgară Sega. „De la clubul Indigo din Sofia (2001) la clubul Pulse din Kocani (2025), iar mai înainte clubul de noapte Colectiv din București (2015), catastrofa feroviară de lângă Tempi, Grecia (2023), acoperișul prăbușit în gara din Novi Sad (2024).” Toate „tragedii provocate de neglijență și corupție”. Neglijență și corupție care persistă însă: „după tragedia de la Colectiv au avut loc dezvăluiri jurnalistice foarte grave despre corupție și abuzuri. Spitalele specializate pentru tratarea arsurilor pe care România a început să le construiască după tragedia de acolo, nu sunt gata nici acum, 10 ani mai târziu”. (Andrei Suba, RADOR)
