Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 21 martie

Revista presei internaționale – 21 martie

scris de Z.V.
39 afisari

Războiul pornit de Vladimir Putin continuă să monopolizeze atenția presei internaționale, care întoarce pe toate părțile evenimentele din Ucraina în încercarea de a discerne cauze, efecte și cele mai probabile evoluții.

Revista presei

ONU, citată de BBC, a anunțat că până duminică 10 milioane de ucraineni, aproape un sfert din populaţia ţării, au fost forţaţi de război să-şi părăsească locuinţele, din care 3,5 milioane au plecat din ţară. În ciuda acestui fapt, postul ucrainean RBC transmite că 93% din populația țării e convinsă de o victorie împotriva Rusiei, conform unui sondaj recent. De asemenea, 89% din respondenți nu sunt de acord cu încheierea unui armistițiu temporar cu Rusia fără retragerea trupelor ei de pe teritoriul Ucrainei. Din Italia, Rai News subliniază rolul jucat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski în întreținerea unei asemenea atitudini pozitive și nu numai. „Fără strategia lui mediatică, acum situația ar fi putut fi mult mai rea în Ucraina. Zelenski s-a transformat literalmente în fața ochilor noștri, într-o lume a cărei realitate este puternic modelată de YouTube, TikTok, Twitter, Instagram, Facebook.” Aceeași opinie o are și săptămânalul german Der Spiegel, după care în înfruntarea cu Rusia Zelenski joacă cel mai important rol al vieții sale. El „a devenit în esență erou peste noapte, David luptând cu Goliat. Binele împotriva răului. Un surprinzător președinte beligerant, un Churchill în jachetă militară, un om care până de curând era ridiculizat drept un clovn politic. Acum s-a catapultat prin forțe proprii pe scena mondială și are o audiență globală”. De cealaltă parte, și Rusia poartă un război mediatic, mergând chiar până la a acuza vineri Google și YouTube de „terorism”, după cum semnalează cotidianul francez Le Figaro. De altfel, agenția Tass anunța vineri arestarea lui Serghei Udalțov, un lider al stângii ruse, prins în flagrant când realiza pe străzile Moscovei un… sondaj de opinie despre „operațiunea specială” a Kremlinului. Cu asemenea atitudini, dar mai ales din cauza atrocităților din Ucraina, atât SUA cât și UE au folosit termenul „paria” referitor atât la Putin însuși cât și la Rusia, arată publicația spaniolă Cope. Conform Casei Albe, „Rusia a devenit un paria economic și financiar global. Peste 30 de țări reprezentând mai mult de jumătate din economia mondială au anunțat sancțiuni și interdicții de export împotriva Rusiei”, care „e tot mai izolată de sistemul financiar și comercial internaţional”. În acest sens poate fi interpretată și inițiativa semnalată sâmbătă de BBC: „140 de personalităţi de talie mondială din domeniile justiţiei, academic şi politic au cerut înfiinţarea unui nou tribunal internaţional care să îl ancheteze pe Putin pentru acţiunile din Ucraina. Tribunalul ar urma să fie constituit pe modelul celui de la Nuremberg, care i-a judecat pe criminalii de război nazişti. Tribunalul Penal Internaţional de la Haga îl cercetează deja pe Putin pentru crime de război, dar nu poate ancheta delictul de agresiune fără o directivă a Consiliului de Securitate ONU”. În cotidianul The New York Times un istoric ucrainean le explică americanilor cele două mari greșeli făcute de Putin. În primul rând Putin a crezut că Vestul va „înghiți tacit” agresiunea contra Ucrainei, ca pe cea împotriva Georgiei din 2008. În al doilea rând a crezut că armata rusă va fi „întâmpinată cu flori” de ucraineni. Însă „principala distincție dintre ucraineni și ruși nu o regăsim în limbă, cultură ori religie, ci mai degrabă în tradițiile politice. Mai simplu spus, victoria unei revoluții democratice este aproape imposibilă în Rusia, pe când un guvern autoritar viabil e aproape imposibil în Ucraina”.

Poziția Chinei în conflict e un alt aspect intens dezbătut în presa internațională. Ziarul spaniol ABC comentează: „invazia a plasat China într-o situație incomodă: gigantul asiatic a apărat constant pe arena internațională principiile suveranității și integrității teritoriale, tocmai cele pe care Rusia le-a încălcat. Dar concomitent se confruntă cu SUA pe scena geopolitică, într-o rivalitate care va marca secolul 21. Până acum Beijingul a rezolvat-o undeva la mijloc, fără a condamna Rusia, dar fără sprijin evident pentru invazie”. Președinția de la Kiev, citată de publicația ucraineană Korrespondent, i-a transmis sâmbătă Beijingului că „China poate deveni un element important al sistemului global de securitate, dacă ia decizia corectă de a sprijini o coaliție de țări civilizate și de a condamna Rusia pentru acţiunile barbare”. Ea i-a explicat totodată că ar trebui să „facă diferența între 1,6 trilioane și 150 de miliarde de dolari”, referindu-se la valoarea comerțului Chinei cu Vestul, respectiv cu Rusia. Agenţia Bloomberg a transmis de altfel că relațiile comerciale dintre Rusia și China s-au deteriorat după începerea războiului. „Pentru orice firmă chineză care are operațiuni importante în străinătate accesul continuu la sistemul financiar american e mult mai valoros decât orice tranzacție pe care ar putea-o face cu Rusia.” Din SUA, The Wall Street Journal consideră că Xi Jinping a greșit aliindu-se cu Putin chiar înainte de invadarea Ucrainei. „Acum Xi s-a trezit prins într-un scandal global din care China nu va ieși nici ușor, nici ieftin”. The Washington Post crede și el că „China nu prea are ce sărbători” în acest an care „ar fi trebuit să fie unul triumfător pentru Xi”: o revenire în forță a economiei după pandemie, Jocurile Olimpice de la Beijing și 25 de ani de la retrocedarea Hong Kongului. În schimb, Beijingul se confruntă cu „presiunea Vestului în privința Ucrainei, un nou val pandemic, probleme economice, respectiv haos în Hong Kong”. În plus, împotmolirea militară a Rusiei în Ucraina trebuie să fi făcut mai puțin atrăgătoare orice planuri chineze privind o intervenție armată în Taiwan.

Săptămânalul britanic The Economist scrie că UE a fost consolidată de criza din Ucraina: „prin coeziunea obiectivelor sale și buna coordonare a acțiunilor ei, Europa a pășit în noul ei rol de putere de prima mână. Însă efectele unificatoare ale cutremurului geopolitic inițial se vor disipa inevitabil. Capacitatea Europei de a rămâne unită va influența atât deznodământul din Ucraina cât și viitorul blocului”. În Portugalia, și cotidianul Jornal Económico consideră că „Putin a reuşit ceea ce mulți considerau imposibil: unirea Europei, reînarmarea Germaniei și salvarea NATO. A fost o trezire geopolitică comparabilă cu cea a SUA în urma atentatelor din 11 septembrie, ca să nu mai vorbim de atacul de la Pearl Harbour”. Publicația italiană Il Fatto Quotidiano subliniază că „unele țări europene, cu Germania în frunte, au anunțat investiții uriașe în cheltuieli militare la doar câteva ore după începerea atacului rusesc în Ucraina”, iar „bugetul Fondului European de Apărare a atins o valoare fără precedent de 8 miliarde de euro pentru cercetarea și dezvoltare”. Portalul european Politico titrează că „extrema dreaptă europeană a fost pârlită, dar nu distrusă, de efectul advers al [invaziei] lui Putin”, însă „populiștii și-ar putea reveni pe măsură ce costul sancțiunilor impuse Rusiei va începe să muște și în țările” europene. Dacă „nu vom lupta mai mult contra inegalității sociale, «efectul Putin» pe termen scurt, care i-a discreditat pe naționaliștii europeni de dreapta, s-ar putea dovedi a fi preludiul unui tsunami populist”. Legat de sancțiuni, britanicul The Financial Times atrage atenția că în domeniul cultural Vestul exagerează deja cu „anularea” unor artiști ruși. Dacă în cazul celor care dețin funcții în instituții de stat ori se exprimă în favoarea lui Putin boicotul e justificat, a concedia oameni ori a le anula reprezentații doar pe baza naționalității poate aduce cu McCarthyism-ul american al anilor ’50 ori Revoluția Culturală din China, dacă nu chiar cu practicile regimului Putin.

În fine, spicuim din publicația spaniolă 20 Minutos câteva dintre predicțiile despre războiul din Ucraina formulate de politologul Francis Fukuyama. „Rusia se îndreaptă spre o înfrângere totală în Ucraina. Colapsul poziției lor ar putea fi mai degrabă brusc și catastrofal, în loc să se producă lent printr-un război de uzură. Putin nu va supraviețui înfrângerii armatei sale. Invazia le-a adus deja un mare prejudiciu populiștilor din întreaga lume. Chinezii nu se vor amăgi cu privire la propriile capacități, așa cum au făcut rușii, atunci când se gândeau la o mișcare viitoare împotriva Taiwanului. O înfrângere a Rusiei va face posibilă o «nouă naștere a libertății» și ne va scoate din frica noastră de starea de declin a democrației globale. Spiritul anului 1989 va dăinui grație unei mâini de ucraineni curajoși.”

Andrei Suba

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult