Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 22 aprilie

Revista presei internaţionale – 22 aprilie

scris de Z.V.
44 afisari

Criza coronavirusului, acordul european privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și tensiunile din estul Ucrainei sunt subiecte predilecte ale presei internaționale de astăzi.

Grecia va deschide sezonul turistic din 15 mai, a anunțat premierul Kyriakos Mitsotakis, citat de Kathimerini. „Pandemia de coronavirus dă semne de stabilizare, cu ajutorul extinderii imunizării. Vaccinurile, testele rapide și vremea mai bună ne dau încredere că această aventură fără precedent este pe cale să se încheie. Ne dorim un Paște sigur și o vară liberă”, a arătat Mitsotakis. Johnson & Johnson își va relua livrările în Europa, anunță Le Soir, amintind că „Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA) nu a vorbit despre niciun obstacol la continuarea vaccinării cu acest vaccin. Aşa cum a făcut-o cu vaccinul AstraZeneca, EMA a estimat că acele cazuri rare şi neobişnuite de cheaguri de sânge, combinate cu o prezenţă redusă de trombocite în sânge, ar trebui să fie prezentate ca ‘efecte secundare foarte rare’”. Comitetul de supraveghere a riscurilor în farmacovigilenţă (PRAC) al agenţiei recomandă de asemenea să se includă un avertisment în nota la vaccinul Janssen privind aceste incidente trombo-embolice neobişnuite. Notificare pe care compania producătoare a promis deja că o va atașa produsului său, scrie Euronews. Și comentează că „Aprobarea va da un impuls campaniei de vaccinare în Europa, în Italia de exemplu, cele 184.000 de doze deja depozitate la Pratica di Mare fiind gata de livrare către diferite regiuni”.
Uniunea Europeană ajunge la un acord asupra climei, scrie publicația italiană Il Fatto Quotidiano. „Neutralitate climatică până în 2050 și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, cu cel puțin 55% față de nivelurile din 1990. Acestea sunt punctele cruciale asupra cărora Parlamentul și Consiliul UE au ajuns la un acord cu privire la legea privind clima. Rezultatul negocierii permite UE să își formalizeze angajamentul consolidat în cadrul Acordului de la Paris, înainte de summitul liderilor mondiali privind clima, convocat de Joe Biden pentru 22 și 23 aprilie, la care va participa și președintele chinez Xi Jinping. Obiectivele de reducere a emisiilor rămân cele propuse de Comisia Europeană în 2020 și aprobate de liderii UE în decembrie anul trecut. Dar în ceea ce privește obiectivul pentru 2030, așa cum a solicitat Parlamentul European, negociatorii au introdus un plafon (225 de milioane de tone) privind contribuția absorbției de CO2 din păduri și tehnologii”.
În urma noului acord climatic dintre SUA și China, „chiar poate Occidentul să-și permită să creadă pe cuvânt Partidul Comunist Chinez?” se întreabă publicația britanică The Spectator. „Judecând după activitățile Beijingului din Balcanii Occidentali, răspunsul este un „nu” răsunător. În Bosnia și Herțegovina companiile energetice chineze de stat au construit patru centrale electrice cu cărbuni începând din 2010, iar alte patru sunt planificate – și posibile datorită Băncii Chineze de Dezvoltare”. „În decursul ultimului deceniu, băncile europene au încetat să mai investească în cărbune pentru a se conforma Acordului de la Paris și efortului Comisiei Europene menit a face jumătate din Europa neutră din punct de vedere al carbonului. Investitorii chinezi s-au grăbit imediat să umple acest vid, vizând țările mai sărace din Balcani care aspiră să adere la UE. Țări precum Serbia și Bosnia și Herțegovina, care construiesc de o vreme centrale pe cărbune în colaborare cu companii chineze de stat, e foarte probabil să-și fi compromis călătoria către aderarea la UE. Sunt vizate însă și state membre UE. Dacă Beijingul va reuși să-și ducă la capăt intenția de a construi o termocentrală pe cărbune de 1 miliard de euro în România, el va controla 15% din rezerva de energie a României”, comentează The Spectator.
Urmărind în continuare cele mai recente evoluții din estul Ucrainei, The New York Times scrie că „Putin avertizează Occidentul să nu depășească ‘linia roșie’”. „Președintele Rusiei și-a început alocuțiunea anuală în Parlament amenințând Occidentul, dar, în pofida marilor tensiuni cu Ucraina, el a evitat să anunțe noi decizii de ordin militar sau de politică externă. Pe fondul protestelor din țară și al tensiunilor crescânde din străinătate, președintele Putin a declarat că riposta Rusiei va fi ‘rapidă și dură’ dacă țara va fi silită să își apere interesele. Discursul lui Putin fusese în general de așteptat, având în vedere cei aproximativ 100.000 de soldați comasați la frontiera Ucrainei. Totuși, a fost prea devreme să se poată vedea dacă Putin, acum în vârstă de 68 de ani, se retrage de pe marginea prăpastiei. Aflat în cel de-al treilea deceniu la putere, el pare mai convins ca niciodată de rolul său istoric special ca părinte al unei națiuni ruse renăscute, un om care luptă, atât în țară, cât și în străinătate, împotriva unui Occident slăbit, ipocrit și decăzut din punct de vedere moral”, opinează The New York Times.
Și tot din Rusia, situația opozantului Aleksei Navalîi pare să fie tot mai îngrijorătoare, după cum susțin experți ONU în drepturile omului, citați de Reuters. „Liderul opoziției ruse trebuie de urgență evacuat și tratat în străinătate, viața sa fiind supusă unui risc”, au avertizat specialiștii citați. Aleksei Navalnîi este în greva foamei de trei săptămâni, fiind deținut pentru o acuzație de deturnare de fonduri, pe care el o consideră drept o înscenare, amintește Reuters./fmatei

(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult