Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale, 22 august 2022

Revista presei internaţionale, 22 august 2022

scris de Z.V.
51 Afisari

Războiul din Ucraina, implicațiile lui pentru Europa și rivalitatea China-Occident sunt temele care continuă să preocupe în cea mai mare măsură presa internațională.

Revista presei

„Fiica unui ideolog rus apropiat de Kremlin și susţinător fervent al războiului rus din Ucraina, Aleksandr Dughin, a fost ucisă sâmbătă seara în explozia maşinii ei, lângă Moscova”, scrie ziarul belgian Le Soir. Rudele afirmă că ultranaţionalistul Dughin ar fi fost vizat de fapt de explozie. Kievul a negat orice implicare ucraineană în atentat: „Ucraina nu are fără îndoială nimic de-a face cu explozia, pentru că noi nu suntem un stat criminal”. Cotidianul italian La Stampa explică cine este Aleksandr Dughin: „prezentat deseori drept «creierul lui Putin» sau «Rasputinul lui Putin», în centrul gândirii lui, alături de lupta împotriva liberalismului, se află Eurasia. Dughin e considerat promotorul ideologiei ultranaționaliste «eurasiatice» – etichetată drept «fascism rus» – care inspiră politica externă «imperialistă» a lui Putin”. În privința războiului propriu-zis, „conflictul din Ucraina este aproape în blocaj operaţional, nicio parte nefiind capabilă să genereze suficientă forță combatantă pentru a influenţa cursul războiului”, subliniază oficiali occidentali citați de CNN. The News York Times titrează totuși că „S-ar putea ca atacurile ucrainene să încetinească înaintarea Rusiei”. „Analiștii afirmă că atacurile îndreptate asupra unor obiective de ordin logistic de pe teritoriul ocupat de ruși au un impact atât de ordin simbolic cât și de ordin militar. Armata ucraineană a avansat mai adânc pe teritoriul controlat de ruși, întărindu-și strategia menită să șubrezească forța de atac a Moscovei prin atacarea unor depozite cu muniții și trasee de aprovizionare din Crimeea și din alte zone ocupate pe care Kremlinul le credea în siguranță.” Agenția ucraineană RBC, citând Institutul Kiel pentru Economia Mondială (Germania), anunță ţările care au oferit Ucrainei cel mai consistent ajutor militar: SUA, Regatul Unit şi Polonia, cu 25,4, 4,1, respectiv 1,8 miliarde de dolari. Calculând după ajutorul militar raportat la PIB, clasamentul se schimbă în: Estonia, Letonia, Polonia și Lituania. Presa ucraineană oferă și noi detalii despre abuzurile comise de ruși în teritoriile ocupate. Astfel, Ukrainska Pravda relatează că în regiunea Herson „invadatorii ruși amenință că vor confisca proprietăţile părinților care nu vor să-și trimită copiii la școlile ruseşti”, care sunt, „practic, centre de propagandă pentru rusificarea copiilor ucraineni”. Aceleași familii mai sunt amenințate și cu „evacuarea”, adică deportarea în Rusia, și cu amenzi echivalând cu 2.500 de euro. Korrespondent scrie că „ocupanții încearcă să legalizeze mobilizarea bărbaţilor în teritoriile ocupate”: „au decis să desfăşoare mobilizări forțate pe tot teritoriul regiunii Luhansk. Sunt trimişi pe front cei care au primit «paşapoarte» ale republicii populare Luhansk, «documente» acordate de ocupanţi chiar şi pe stradă”. Săptămânalul german Der Spiegel publică un amplu reportaj despre ucrainenii deportați în Rusia, al căror număr e estimat de SUA la 900.000-1,6 milioane. Însăși Moscova admite practica, confirmând în iulie 1,5 milioane de „evacuați”. Odată ajunși în Rusia ei sunt „ademeniți cu bani și slujbe, fapt care îi dezbină în două tabere”. Însă aceștia sunt cei trecuți cu bine de taberele de triaj, de unde alte „mii de civili sunt trimiși la închisoare sau făcuți să dispară”. Președintele Volodimir Zelenski, citat de ziarul britanic The Guardian i-a avertizat pe ucraineni să-și mențină vigilența săptămâna următoare, când vor sărbători pe 24 august Ziua Independenței. „Trebuie să fim cu toții conștienți că Rusia ar putea încerca ceva deosebit de urât, ceva deosebit de josnic.” Cele mai mari temeri se leagă de centrala nucleară de la Zaporijjia, deși săptămânalul francez Courrier International transmite că Emmanuel Macron o obținut vineri acordul lui Putin pentru o vizită a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică la obiectiv. Cei doi preşedinţi „vor mai vorbi despre subiect în zilele următoare, după schimbul de informaţii dintre echipele tehnice”, a precizat Palatul Élysée. Ziarul rus Nezavisimaia Gazeta consideră însă că „atâta vreme cât asupra centralei atomice continuă să se tragă, inspecția AIEA nu va merge acolo”. Site-ul independent rus Meduza semnalează un fenomen interesant: cetăţenii ruși au plasat valută străină în valoare de 266,1 miliarde de ruble (4,7 miliarde de dolari) în băncile din străinătate, o sumă-record. Recordul precedent s-a înregistrat în februarie 2014, când cetăţenii ruși au transferat 4,3 miliarde de ruble în străinătate. Pe de altă parte, Trezoreria americană, citată de agenția Reuters, avertizează că „entități și indivizi ruși încearcă să se folosească de Turcia pentru a ocoli sancțiunile occidentale”, în prezent având loc discuții între cele două părți pentru soluționarea acestui aspect. Editorialul cotidianului britanic The Financial Times apreciază că „economia Rusiei se poticnește, dar e încă în picioare”. „Economia rusă rezistă mai bine decât anticipau mulți. Chiar dacă războiul stagnează, sancțiunile n-au erodat încă abilitatea Moscovei de a continua lupta.” Dar, pe termen mai lung, „îi vor degrada probabil capacitatea de a susține o campanie îndelungată și de a lansa un alt război convențional la scară mare”.
Ziarul american The Wall Street Journal titrează: „Invocând lucrări de întreținere, Rusia va opri fluxul de gaze spre Europa prin conducta Nord Stream”. „Neașteptatul blocaj, care ar dura trei zile, provoacă temeri că o tăiere a gazelor rusești va duce la intrarea Europei în recesiune. În lunile următoare Rusia va continua să întrerupă din când în când livrarea gazelor spre Europa pentru a-și menține presiunea și a provoca o majorare a prețului.” Cotidianul francez Les Echos scrie că Macron le cere francezilor să accepte „să plătească preţul libertăţii” și apreciază că declarația e parte a „strategiei guvernului de a-i pregăti pe francezi să trăiască o toamnă şi o iarnă dificile, în special din cauza riscurilor de penurie energetică şi de inflaţie puternică, legată de aceasta”. La Libre Belgique se preocupă de criza politică din Italia și ingerinţele ruseşti de acolo: „Italia a susţinut până acum fără rezerve Ucraina, furnizându-i arme şi ajutor umanitar. O poziţie care ar putea evolua dacă coaliţia forţelor de dreapta, mai rusofilă şi dată favorită în sondaje, ar ajunge la putere”. Revista americană Foreign Policy sesizează pe de altă parte un efect inedit al crizei energetice: „sudul Europei poate să simtă și el acum, literalmente, gustul puterii”. Țări precum Spania și Italia, mai puțin dependente de gazele rusești s-au trezit acum în postura de a putea salva țări precum Germania. „Cel puțin în ultimii 15 ani, Germania și alți membri UE autoproclamați «frugali» au negociat de pe o poziție de forță cu țările mediteraneene, mai fragile din punct de vedere financiar. De obicei sudul Europei e cel care solicită solidaritatea nordului, dar de data aceasta e situația inversă, iar acest fapt are cu certitudine implicații politice.”
Cotidianul portughez Diário de Notícias abordează negocierile comerciale dintre SUA şi Taiwan, menite a evita presiunile din partea Chinei, întrucât „Beijingul e principalul partener comercial al insulei, care ar putea fi vulnerabilă la o blocadă economică a gigantului asiatic”. Deși „coerciția comercială e un atu pe care China obișnuieşte să-l folosească”, și Taiwanul deține unul: „el realizează 90% din producția mondială de cipuri de înaltă calitate, care se află în prezent în toate electronicele, multe dintre ele fabricate în China”. Editorialul ziarului japonez The Asahi Shimbun semnalează alte negocieri importante, cele dintre Coreea de Sud și Japonia vizând „soluționarea chestiunii spinoase a compensațiilor pentru muncitorii coreeni din vremea celui de-al doilea război mondial”. „Cum situația din Asia-Pacific devine tot mai complicată, nu trebuie uitat că Japonia și Coreea de Sud se confruntă cu o serie de probleme comune. Ambele țări sunt într-o alianță cu SUA și au legături economice strânse cu China. E logic ca cele două țări să adopte răspunsuri coordonate la amenințările reprezentate de amplificarea tensiunii în Strâmtoarea Taiwanului și programul de înarmare al Coreei de Nord.” „Adevărata boală a Chinei nu sunt dizidenții ei, ci Partidul Comunist Chinez”, titrează cotidianul britanic The Telegraph. E vorba de practica folosirii spitalelor psihiatrice pe post de „centre de detenție și tortură” pentru dizidenți. Deși printre victime sunt și activiști politici, majoritatea sunt oameni simpli care depun petiții pentru probleme personale. Una dintre victime, internată deja cu forța de „cinci-șase ori”, a relatat că a fost „legată de pat, lovită în cap, forțată să ia medicamente, supusă la «terapie» cu electroșocuri și umilită de gardieni”. De aceeași chestiune se ocupă și un editorial din The Washington Post, care avertizează că „mostra mică de cazuri” descoperite până acum „ar putea fi doar vârful aisbergului” și conchide: „aceasta e viața sub dictatura chineză – acolo unde reformele sunt ignorate, legile nu înseamnă mai nimic și cei care se plâng sunt considerați bolnavi psihic”. Revista americană The Atlantic analizează „secretomania radicală a lui Xi Jinping”. El „nu a ținut niciodată o conferință de presă. E șeful Partidului Comunist – o mașinărie politică gigantică cu 96,7 milioane de membri -, dar nu are un secretar de presă. Biroul lui nu anunță în prealabil ce vizite interne face ori primește. Nu are nici cont de Twitter”. Or, cum mulți apreciază, „și nu exagerat, că Xi e «cel mai puternic om din lume», opacitatea radicală a Beijingului are consecințe în lumea reală”. „Aproape orice face China în ziua de azi are efecte globale, însă dezbaterile ei interne și procesele ei decizionale sunt aproape complet ascunse.”

(Andrei Suba, RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult