Șocul atacului armat de la Praga se regăsește în presa internațională. „Cel puțin cincisprezece morți într-un atac armat la universitate și cel puțin 24 de persoane au fost rănite joi în centrul capitalei cehe”, titrează Le Monde.
„Nu există nici un indiciu că această crimă este legată de terorismul internațional”, a declarat ministrul de interne ceh Vit Rakusan. Motivele pentru care ucigașul a luat această decizie nu sunt încă cunoscute. Cotidianul francez notează, citând surse cehe, că atacatorul studia la Facultatea de Arte de la Universitatea Carolină și avea 24 de ani. Referindu-se la profilul tânărului ucigaș, Corriere della Sera remarcă faptul că acesta este un imitator al altor „mutanți”, copii care își urăsc semenii și societatea, dispuși să facă orice, capabili să ia vieți în mod sistematic. Modul de operare implementat în Universitatea Carolină este o confirmare în acest sens. Înregistrările și mesajele transmise pe web fac trimitere directă la o tânără atacatoare din Rusia, iar acțiunile acesteia sunt ridicate la rang de model și inspirație” – conchide Corriere della Sera.
FRANCE 24 scrie că, în Polonia, noul guvern a concediat echipa de conducere a postului de informații al televiziunii publice. Controlată până în octombrie de partidul naționalist Lege și Justiție (PiS), televiziunea publică de știri era considerată în mare măsură un instrument de propagandă al fostului guvern naționalist populist. Cu o zi înainte, noua coaliție de guvernământ a trecut prin Parlament o rezoluție care cere „restabilirea ordinii juridice, imparțialitatea și credibilitatea media publice”.
Fostul ministru al culturii, Piotr Glinski, a considerat acțiunile noului guvern „ilegale”. „Este evident un atac la adresa mass-media libere, este o încălcare a legii”, a declarat
New York Times remarcă la rândul său că, pe fondul unei agitate schimbări de putere, principalul canal de știri al televiziunii de stat din Polonia și-a întrerupt brusc emisia, fostul partid de guvernământ trimițându-și la sediul acestuia parlamentarii și susținătorii și încercând astfel să împiedice instalarea noii conduceri.
Tot acest scandal a scos în evidență turbulențele cu care se va confrunta noul guvern, acesta încercând să-și impună autoritatea în diverse instituții de stat, inclusiv în tribunale, toate fiind pline însă de vajnici susținători ai partidului Lege și Dreptate.
„Bătălia” pentru televiziunea publică ar putea fi doar preludiul unei îndelungate și grele lupte între noul guvern și susținătorii PiS, remaarcă New York Times.
În legătură cu războiul din Orientul Mijlociu, Foreign Policy se întreabă: „Poate deveni Hamas o amenințare globală?”, și explică: „Amploarea și gradul de sofisticare ale atacurilor teroriste comise de Hamas pe 7 octombrie i-au determinat pe mulți analiști din sfera antitero să-și revizuiască supozițiile cu privire la intențiile și capacitatea organizației. Una dintre cele mai importante întrebări pe care mulți dintre ei și le pun este aceea dacă grupul, care în cei 36 de ani de existență ai săi nu a lansat nici un atac de succes în străinătate, s-ar putea transforma într-o amenințare globală, în loc să rămână doar una regională. Este posibil ca 7 octombrie să fi fost un punct de cotitură pentru grupare, după care și-ar putea îndrepta atenția asupra unor ținte din exteriorul vecinătății ei imediate. Publicația citează un important comandant al Hamas, Sami Abu Zuhri, care declara la începutul lui decembrie că trebuie lansate atacuri contra aliaților Israelului, în primul rând asupra SUA și a Regatului Unit. „Avem nevoie de acțiuni violente contra intereselor americane și britanice de pretutindeni, dar și împotriva intereselor tuturor țărilor care susțin ocupația”, a menționat Zuhri.
Încheiem revista presei cu un articol din EURONEWS, din care aflăm că Sarajevo este cel mai poluat oraș din lume și că nici Roma sau Milano nu au un aer prea bun de respirat. Împreună cu capitala bosniacă Sarajevo, celelalte orașe cu un indice de poluare a aerului foarte îngrijorător sunt New Delhi, în India și Lahore, în Pakistan. Mai jos în clasament, cu un impact mai mic de 100 și o categorie „Moderată”, sunt Belgradul, în Serbia, Zagreb, în Croația și Pristina, în Kosovo. Potrivit studiului citat de Euronews, India și China sunt țările cu cel mai mare număr de orașe cu niveluri îngrijorătoare privind calitatea aerului (ambele au trei orașe în top 20).