Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 22 februarie 2023

Revista presei internaţionale – 22 februarie 2023

scris de Z.V.
35 Afisari

În preajma împlinirii unui an de la invadarea Ucrainei evenimentele se precipită, cu vizita lui Biden în Europa și discursul lui Putin către națiune. În același context, Republica Moldova intră în atenția comentatorilor internaționali. Iar în Orientul Mijlociu preocuparea pentru veșnicul conflict lasă loc îngrijorării pentru soarta democrației israeliene.
Săptămânalul german Der Speigel publică un amplu reportaj din prima linie a frontului, din „iadul” de la Bahmut: „în timp ce Vestul continuă să dezbată câte tancuri moderne ar trebui să-i trimită Ucrainei, și când, soldații din Bahmut continuă să se bazeze pe armamentul lor din epoca sovietică. Dar cât de mult vor mai putea ei rezista?” Agenția ucraineană Unian confirmă situația: „forțele armate ucrainene duc o lipsă acută de anumite tipuri de arme. Au nevoie în special de mine și mortiere autopropulsate multifuncționale. Obţinerea rachetelor cu rază lungă de acțiune e o altă problemă presantă”. Postul ucrainean Hromadske TV transmite totuși, citând guvernul de la Kiev, că „Rusia a pierdut în Ucraina aproape 145.000 de militari de la începutul războiului”. Pe de altă parte, agenția ucraineană RBC apreciază că „una dintre consecințele directe ale invaziei ruse a fost o consolidarea fără precedent a sentimentului euroatlantic ucrainean, ajungând la cel mai înalt nivel din istoria țării”. Un sondaj de luna aceasta arată că 87% din ucraineni susțin aderarea la UE, iar 86% la NATO. După vizita-surpriză la Kiev, președintele Joe Biden se află la Varșovia pentru a transmite „susținerea totală pentru Ucraina la aniversarea invaziei”, dar și pentru a „sublinia sprijinul american pentru flancul estic al NATO” printr-o reuniune cu liderii Formatului București 9 (B9), informează Reuters. După Biden, la Kiev a sosit premierul italian Giorgia Meloni, care, citată de agenția ANSA, a „reiterat sprijinul deplin al Italiei în fața agresiunii ruse, Italia nu intenționează să se clintească și nu o va face”, a lăudat „reacția eroică a unei națiuni dispuse să facă orice pentru a-și apăra libertatea, identitatea și suveranitatea” și a apreciat că „în ochii întregii lumii, Ucraina a câștigat deja lupta pentru a-și afirma identitatea”. Revenind însă la vizita lui Biden, săptămânalul britanic The Economist explică motivul ei: „Angajamentul lui Biden față de Ucraina e unul dintre principalele motive pentru care țara încă mai luptă”. Iar concluzia e lăsată în seama unui analist ucrainean: „Biden a demonstrat în era conducătorilor autoritari că și conducătorii democratici pot fi puternici. Fără el, cine știe unde am fi fost? Ucrainenii înțeleg acest lucru.”
„Vladimir Putin a susțin un discurs naționalist antioccidental în parlamentul rus, încercând să-și justifice invazia din Ucraina. El a dat vina pe Occident pentru conflict și a pretins că NATO discuta înainte de invazia rusă trimiterea de arme către Kiev”, transmite BBC. Un analist italian citat de cotidianul La Stampa rezumă astfel discursul: „A vorbit clar, făcând uz excesiv de propagandă, ca de obicei. A anunțat că războiul va continua și a mascat înfrângerile încasate până acum invocând o trădare neidentificată a Occidentului”. Ziarul francez Le Figaro reține că „Putin a anunţat marţi într-un discurs-fluviu foarte ostil occidentalilor că Rusia îşi suspendă participarea la acordul New Start privind dezarmarea nucleară şi a ameninţat să facă noi teste nucleare dacă și SUA vor mai face. De notat că acest lucru nu înseamnă că Rusia se retrage din tratat”. La Libre Belgique citează reacția șefului NATO Jens Stoltenberg, care „regretă” decizia Rusiei de a-şi suspenda participarea la New Start, și care s-a declarat totodată „din ce în ce mai îngrijorat” de un posibil sprijin militar al Chinei pentru Rusia în războiul din Ucraina. De aceeași problemă se ocupă și editorialul din The Wall Street Journal, care observă că Beijingul a acordat până acum sprijin „tehnic și economic” Moscovei, nu însă și „letal”. Ambasadoarea americană la ONU a declarat deja că un astfel de gest al Chinei ar încălca o „linie roșie”. Or, constată WSJ, acest gen de „ultimatum diplomatic” are o „reputație degradată” în urma reacției președintelui Obama la utilizarea armelor chimice în Siria. The Financial Times comentează, pe baza discursului lui Putin, că obiectivul final al acestuia este izolarea totală a Rusiei de Occident. În aceste condiții, „represiunea internă e strâns legată de campania din Ucraina”, iar „sfârșitul războiului pare improbabil în viitorul apropiat”. O perspectivă asemănătoare regăsim și în alt cotidian britanic, The Telegraph: „Nu poate exista pace atât timp cât Rusia rămâne prizoniera autoamăgirii lui Putin”. „Prezentarea războiului din Ucraina ca pe o luptă între rusul David și un Goliat înarmat de Vest ne poate părea absurdă, însă rușii o acceptă.”
„Joe Biden a apreciat prezenţa preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, la Varşovia” și „a lăudat-o pentru că îşi conduce ţara «pe calea către aderarea la UE»”, relatează CNN. „Doamna preşedintă Sandu este aici astăzi […] eu sunt mândru să fiu alături de dumneavoastră şi de poporul iubitor de libertate al Republicii Moldova”, a declarat Biden. După ce The Financial Times a publicat ieri o analiză a influenței ruse în Moldova, alte două mari cotidiene de circulație internațională își dedică azi editorialele situației de la Chișinău. Britanicul The Guardian consideră că Moldova este „un alt front în războiul lui Putin”. Și, deși „un atac direct e improbabil”, Vestul „nu trebuie să ignore atacurile hibride ale Moscovei” în Moldova. Se pot identifica în Moldova „trăsături familiare ale manualului de destabilizare folosit de Putin în Europa de Est”: un conflict înghețat, oligarhi rusofili și o minoritate rusă apreciabilă. Ziarul american The Washington Post afirmă că a apărut teama că Putin s-ar putea să nu aștepte sfârșitul luptelor din Ucraina pentru a „lua în colimator următoarea țintă: micuța Moldovă”. „State europene, alături de NATO, au contribuit la o consolidare modestă a armatei moldovene. E răspunsul corect la zăngănitul de sabie al Rusiei. A da înapoi în fața intimidării înseamnă să încurajezi și mai mult acea intimidare.”
„Parlamentul Israelului merge mai departe cu modificările promovate de guvernul naţionalist-religios al premierului Benjamin Netanyahu, care susţine că reforma este necesară pentru a ţine în frâu judecătorii activişti care intervin în politică. Propunerile – care au declanşat proteste în masă – ar putea creşte influenţa guvernului în selectarea judecătorilor şi ar limita capacitatea Curţii Supreme de a invalida legi”, transmite Reuters. Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului s-a simțit marţi nevoit să reacționeze, apreciind că planul de reformă ar „submina drastic” capacitatea justiţiei de a susţine drepturile omului şi statul de drept. Site-ul israelian Ynet News scrie că la adoptarea în primă lectură de către Knesset a celor două legi considerate drept „periculoase pentru democrația Israelului” a reacționat inclusiv cea mai mare organizație evreiască din America de Nord, Federațiile Evreiești ale Americii de Nord (JFNA). Reunind 146 de federații și 300 de comunități din SUA și Canada, ea cere să nu-i fie permis Knessetului să anuleze decizii ale Curții Supreme, pentru că „esența democrației constă deopotrivă în guvernarea majorității și protecția drepturilor minorităților”. The Financial Times titrează „Democrația iliberală sosește în Israel”, apreciind că legile propuse urmăresc mai degrabă capturarea puterii. „Aceste reforme dramatice sunt inutile în sine și vizează alte obiective decât cele declarate. Netanyahu trebuie să se mai gândească o dată, înainte de a face un rău ireparabil.” Editorialul ziarului liberal Haaretz e și mai tranșant, fiind intitulat „Opozanții loviturii de stat [împotriva puterii] judiciare din Israel trebuie să protesteze, protesteze, protesteze”. „Votul de luni înseamnă doar un lucru: membrii coaliției nu sunt interesați de compromis, deci discuțiile inutile nu-și au locul. Nu mai e «discuție» când ai pistolul la tâmplă. E capitulare.” În fine, editorialul din The Jerusalem Post adoptă un ton chiar mai sumbru, care nu mai are nevoie de comentarii: „Netanyahu trebuie să respecte opoziția pentru a evita un război civil”.

(Andrei Suba, RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult