Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 22 iulie 2021

Revista presei internaţionale – 22 iulie 2021

scris de Z.V.
23 afisari

Presa internațională se arată tot mai preocupată de creșterea numărului de îmbolnăviri în toată lumea ca urmare a răspândirii variantei Delta.

The Guardian rezumă: ”Varianta Delta va deveni dominantă la nivel global în lunile următoare, iar cel mai rău vor fi lovite țările cu rată mică de vaccinare”. Din La Libre Belgique aflăm însă că noua variantă se răspândește și printre persoanele vaccinate, după cum constată virusologii neerlandezi: ”Spitalele din Olanda au înregistrat o creștere accentuată a procentului de angajați complet vaccinați care au fost testaţi pozitiv pentru coronavirus. Acest lucru s-ar putea explica prin contagiozitatea variantei Delta: deși vaccinarea protejează împotriva celor mai severe forme ale bolii, noua variantă ar genera un număr foarte mare de particule virale, de până la o mie de ori mai mult decât în ​​varianta originală”, afirmă microbiologul neerlandez Heiman Wertheim.
În nordul și centrul Italiei, numărul de cazuri de Covid 19 este din nou în creștere, după cum relatează ANSA. ”În regiunea Lazio, greu lovită și în martie 2020, varianta Delta acoperă acum peste 60% din cazuri. Dacă acum un an cei mai afectați erau vârstnicii, acum cazurile de îmbolnăviri se înregistrează în special în rândul tinerilor”. Tot din Italia, La Stampa anunță că „persoanele vindecate de Covid-19 vor primi o singură doză de vaccin în termen de 12 luni de la data vindecării”. Un oficial al Ministerului italian al Sănătății a precizat că s-a decis prelungirea perioadei de timp prevăzută de legislația actuală, adică vaccinarea cu o doză unică în termen de șase luni de la recuperare. Decizia a fost luată „pe baza unor noi dovezi științifice” privind durata imunității după îmbolnăvirea cu Covid 19, mai precizează la Stampa.
”Moderna vrea să își producă serurile în Italia”, titrează Corriere della Sera, și explică: ”Sunt în curs negocieri între compania Moderna și guvernul italian pentru deschiderea unei unități de producție de vaccinuri. În regiunea Frosinone, din centrul Italiei, o fabrică de medicamente va produce un miliard de doze de ser Moderna, în parte pentru a exporta în Europa, în parte pentru a fi la dispoziția țării pentru orice turnură pe care o va lua în viitor lupta împotriva pandemiei”, mai precizează cotidianul italian.
Uniunea Europeană vrea să înființeze o agenție pentru combaterea spălării banilor, aflăm din publicația online EURONEWS. ”Comisia Europeană intenționează să creeze o nouă agenție de supraveghere a banilor murdari. Organismul face parte dintr-un pachet de propuneri legislative care vizează înăsprirea regulilor și, în același timp, combaterea finanțării terorismului. Agenția va supraveghea activitățile financiare transfrontaliere, având puterea de a impune sancțiuni, va verifica furnizorii de criptomonede și va verifica plățile în numerar ce depășesc 10.000 de euro. Noua agenție de combatere a spălării banilor ar trebui să fie operațională în 2024, cu condiția să aibă undă verde din partea statelor membre și a Parlamentului European, mai precizează Euronews, care reamintește că peste 150 miliarde de euro din PIB-ul anual al UE sunt implicate în activități financiare suspecte.
Le Figaro scrie despre un alt dosar european: ”Londra și Parisul anunță o consolidare a cooperării lor împotriva imigrației ilegale”.
”Întărirea forţelor de ordine de-a lungul coastelor franceze, desfăşurarea de tehnologii de supraveghere, promisiunea unei investiții financiare din partea britanicilor: Franța și Regatul Unit au convenit marți, 20 iulie, asupra mai multor măsuri pentru a lupta mai bine împotriva imigrației ilegale. Aceste măsuri sunt anunțate după ce cel puțin 430 de migranți au traversat Canalul Mânecii luni 19 iulie pentru a ajunge în Regatul Unit, potrivit Ministerului de Interne britanic, un nou record într-o singură zi.
Sub titlul ”Următoarea misiune a NATO este… găsirea unui un nou șef”, Politico face o analiză a potențialilor candidați la funcția de secretar general al Alianței. ”Speculațiile de la Bruxelles și din alte capitale aliate sunt deja în toi, unii oficiali, diplomați și analiști spunând că, după 72 de ani, este timpul ca Alianța să numească o femeie în fruntea NATO. Alții susțin că, având în vedere confruntarea continuă cu Rusia, selectarea unui est-european ar trimite un semnal important Moscovei. Punând alături cele două imperative, trei nume ajung rapid în topul potențialilor candidați: fostele președinte Kolinda Grabar-Kitarović din Croația și Dalia Grybauskaitė din Lituania și actuala președintă estonă, Kersti Kaljulaid. România este un aliat estic al NATO care îndeplinește pragul de 2 procente din PIB acordate apărării, oferindu-i președintelui Klaus Iohannis o potențială șansă la funcția de secretar general, deși România ar putea fi privită ca fiind un pic prea belicoasă la adresa Rusiei, mai notează Politico.
”Există un candidat potrivit?”, se întreabă la rândul său cotidianul turc Millyet, reamintind că statele UE, majoritare în rândul membrilor NATO, vor insista asupra alegerii unei femei, cu profil de bun manager şi de bun comunicator. ”Pentru Turcia, în schimb, este important să fie ales un candidat care să aibă în vedere interesele aliaţilor europeni care nu sunt membri ai Uniunii Europene”, subliniază Millyet, reamintind că succesorul lui Stoltenberg ar urma să fie prezentat la summit-ul liderilor NATO de la Madrid de la sfârșitul primăverii sau începutul verii anului 2022.
(R.L., Agenția de Presă RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult