Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 22 noiembrie

Revista presei internaționale – 22 noiembrie

scris de Z.V.
15 afisari

Presa internațională urmărește îndeaproape evoluția pandemiei de coronavirus, în contextul în care țările din vestul Europei se pregătesc de noi măsuri severe, printre care vaccinarea obligatorie sau lockdown generalizat, dar care se lovesc de proteste ample.

Revista presei

„Izolare și vaccinare pentru toți, ’șurubul’ dublu al Austriei”, titrează Liberation din Franța. Pentru a opri pandemia care reporneşte cu viteză maximă, Austria scoate la iveală un arsenal anti-Covid foarte restrictiv. De săptămâna viitoare, țara își va reînchide întreaga populație pentru o „perioadă de 20 de zile”, devenind astfel prima din UE care decide asupra unei asemenea măsuri în fața reapariției cazurilor de Covid pe continent. Iar din februarie, vaccinul va deveni obligatoriu. Întreaga populație de 8,9 milioane de locuitori este afectată de măsura decisă în această țară cu o rată de vaccinare de 66%, puțin sub media europeană, în ciuda introducerii unui permis de sănătate din primăvară. Măsurile de combatere a pandemiei generează proteste în Austria, dar și în restul Europei, anunță presa internațională. Potrivit Euronews, mii de persoane și-au dat întâlnire la Heldenplatz în Viena, manifestând împotriva noilor măsuri de restricție anunțate de guvern. Protestul a fost organizat de Partidul Libertăţii de extremă-dreapta, al cărui lider Herbert Kickl nu a participat la manifestație, deoarece a fost testat pozitiv. Peste 1300 de politiști au supravegheat marșul. Proteste au avut loc și la Roma, unde mii de persoane fără măști s-au adunat în zona Circului Maximus, scrie La Stampa.
Manifestaţiile contra restricţiilor sanitare s-au transformat în revoltă la Haga, unde mai mulţi poliţişti au fost răniţi, informează Liberation. În oraşul în care îşi are sediul guvernul neerlandez, poliţiştii au respins grupuri de manifestanţi care aruncau în ei cu pietre şi diferite obiecte. Au fost de asemenea nevoiţi să folosească tunuri cu apă pentru a stinge, într-o intersecţie foarte frecventată, o baricadă în flăcări făcută din biciclete. Si Rotterdamul a fost zguduit de violenţe, 51 de persoane fiind arestate. Acest val de proteste este cauzat de măsurile luate săptămâna trecută în Ţările de Jos în confruntarea cu creşterea numărului cazurilor de COVID-19. O serie de restricţii sanitare afectează în special sectorul restaurantelor, care trebuie să închidă la ora 20. Iar guvernul plănuieşte acum să interzică accesul nevaccinaţilor în anumite locuri, în special în baruri şi restaurante. Proteste au loc și in Bruxelles, unde mii de oameni au ieșit pe străzi aruncând cu petarde si fumigene, scrie Le Soir.
Criza refugiaților de la frontiera dintre Polonia și Belarus se menține în actualitate, șeful cabinetului de la Varșovia afirmând că tensiunile din ultimele săptămâni sunt efectul unui „război hibrid împotriva UE”. După cum scrie Politico, premierul polonez acuză „cea mai mare încercare de a destabiliza Uniunea din ultimii 30 de ani”. „Țările europene îl acuză pe președintele belarus Lukașenko că îi folosește pe migranți pentru a pune presiune pe UE. Relațiile cu Minskul au devenit încordate după alegerile prezidențiale disputate în august 2020. Uniunea Europeană a impus sancțiuni Belarusului după reprimarea protestelor post-electorale, deturnarea unui avion de linie european în mai 2021 și facilitarea fluxului de migranți la granița cu Polonia”. Pe de altă parte, ministrul polonez al Apărării, citat de The Guardian, este de părere că Belarus și-a schimbat tactica în privința refugiaților. „Deși sunt semne că actuala criză s-a mai detensionat, Mariusz Blaszczak a declarat că se așteaptă ca actuala confruntare de la frontieră să mai dureze un timp. Belarusul și-a schimbat tactica, iar acum dirijează grupuri mai mici de oameni spre diverse puncte de la frontiera estică a UE. Occidentul acuză Republica Belarus că a creat această criză în mod artificial, aducând oameni – în general provenind din Orientul Mijlociu – și îndreptându-i spre frontieră cu promisiunea că li se va facilita trecerea în UE. Belarusul a respins această ipoteză, criticând în schimb UE pentru că nu îi primește pe migranți”, mai indică The Guardian.
În Bulgaria, Rumen Radev a câştigat alegerile prezidenţiale, conform exit-poll-ului realizat de Agenţia Trend. Pe locul al doilea s-a clasat Anastas Gherdjikov, sprijinit de partidul GERB, cu 33,6% din voturi. Prezenţa la vot a fost de 33,7%.
Și tot pe linie politică, presa reține retrogradarea relațiilor diplomatice între Lituania și China, pe fondul nemulțumirilor Beijingului legate de deschiderea unei misiuni a Taiwanului la Vilnius. France24 încearcă să explice „Cum a devenit Lituania opozantul numărul 1 al Chinei în Europa”. „Lituania a devenit prima ţară care primeşte o reprezentanţă diplomatică a Taiwanului în Europa de 18 ani. Motiv să irite Beijingul în cel mai înalt grad. Cu atât mai mult cu cât Lituania nu este la prima ei provocare faţă de China. De mai multe luni, Lituania se comporta ca un David deosebit de provocator faţă de Goliatul asiatic. Vilnius a decis să părăsească, în mai 2021, ‘grupul celor 17+1’, o platformă diplomatică cuprinzând China şi 17 ţări europene. Guvernul lituanian a recomandat apoi, în septembrie, utilizatorilor de smartphone-uri chinezeşti ‘să le arunce cât mai repede”. Aceste decizii ale Lituaniei pot fi totodată un semnal transmis Washingtonului. „Criticând China şi apropiindu-se în acelaşi timp de Taiwan, Lituania reaminteşte Statelor Unite că au un aliat fiabil care împărtăşeşte valorile lor în această parte a globului şi că ar face bine să-l protejeze de ambiţiile regionale ale Rusiei şi Belarusului”, comentează France24./fmatei/dsirbu

Florin Matei, Agenția de Presă RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult