Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 23 aprilie

Revista presei internaţionale – 23 aprilie

scris de Z.V.
105 Afisari

În timp ce în Orientul Mijlociu, situația pare să se îndrepte spre o detensionare de moment, presa internațională observă o înrăutățire a situației pe frontul ucrainean și o revenire a amenințărilor nucleare din partea Moscovei.
”Rusia avertizează asupra unei confruntări directe cu Occidentul în problema Ucrainei”, titrează Reuters, detaliind că ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat luni că ajutorul acordat Kievului de către SUA și aliații lor din NATO împing lumea spre o confruntare directă între cele mai mari puteri nucleare ale planetei, confruntare care s-ar putea sfârși într-o catastrofă. Pe de altă parte, președintele polonez Andrzej Duda și-a exprimat îngrijorarea că Rusia militarizează din ce în ce mai mult enclava Kaliningrad și este în proces de a transfera arme nucleare în Belarus. Într-un interviu pentru cotidianul Fakt, Duda a declarat că Polonia este pregătită să primească arme nucleare pe teritoriul său dacă NATO decide să-și întărească flancul estic în fața desfășurării de către Rusia a noi arme în vecinătatea sa.
Între timp, șeful serviciilor secrete militare ucrainene preconizează o înrăutățire a situației pe front, începând cu jumătatea lunii mai, notează Kyiv Independent, citând un interviu acordat de Kirilo Budanov pentru BBC. Totuși, Budanov insistă că situația nu va fi catastrofală, chiar dacă Rusia pregătește o ”operațiune complexă”. O ofensivă rusă pe scară largă este așteptată în curând în Ucraina, avertizează și Institutul american pentru Studiul Războiului, citat de Euronews, în timp ce Washington Post preia apelul președintelui Zelenski adresat Statelor Unite de a trimite arme Kievului înainte de declanșarea ofensivei de către Moscova. Cât timp congresmenii americani au tergiversat adoptarea pachetului de ajutor, Ucraina a pierdut timp, dar și momentul oportun de a acționa în războiul împotriva Rusiei, mai notează Washington Post. Le Monde constată că și europenii se dovedesc neputincioși în a întări apărarea antiaeriană a Kievului. Mai multe țări, inclusiv Franța, sunt reticente în a se despărți de sistemele lor de apărare avansate, chiar dacă secretarul general al NATO a încurajat capitalele europene să transfere Kievului o parte din arsenalul lor antiaerian. ”Elevul bun al clasei, Germania, a livrat deja două dintre cele douăsprezece sisteme Patriot pe care le are și a asigurat că va oferi în curând un al treilea”. Dar „celelalte țări refuză să se despartă de ele”, observă un diplomat german, referindu-se la statele membre dotate cu Patriot, precum Spania, Grecia, Olanda, Polonia sau România, detaliază cotidianul francez. Potrivit Financial Times, presiunile se îndreaptă, în special asupra Greciei și Spaniei pentru că nevoia lor e mai mică decât a Ucrainei și nu se confruntă cu vreo amenințare iminentă. În schimb, ”Polonia și România, care au și ele sisteme Patriot, sunt mai puțin presate, fiindcă se află într-o poziție mai vulnerabilă, având graniță cu Ucraina”, mai notează Financial Times.
”Războiul din Ucraina împinge lumea spre cele mai mari cheltuieli de apărare din ultimii 35 de ani”, titrează New York Times, detaliind că potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI), lumea a cheltuit pentru înarmare în 2023 cu 6,8% mai mult decât în 2022. Este pentru prima dată când în toate cele cinci regiuni geografice ale planetei, guvernele au alocat mai mulți bani pentru armament, ajungând la un record de 2440 de miliarde de dolari la nivel global.
Însă dincolo de confruntările militare, criza climatică are efecte la fel de devastatoare. ”Schimbările climatice creează un ”cocktail” de pericole pentru sănătatea a 2.4 miliarde de lucrători”, titrează Euronews, în timp ce Voice of America detaliază că mai bine de 70% din lucrătorii lumii sunt expuși într-un moment sau altul al activității lor la căldura excesivă sau o altă formă de schimbare climatică. Europa este, pe de o parte, pârjolită, pe de altă parte, inundată din cauza fenomenelor meteo extreme, constată Bloomberg, detaliind că Bătrânul Continent, care se încălzește de două ori mai rapid decât orice altă regiune de pe planetă, va continua să doboare recorduri de temperatură. Schimbările climatice amenință și destinațiile turistice, cum ar fi Grecia, întrucât scade de la un an la altul numărul zilelor pe care o persoană le poate petrece în aer liber fără disconfort termic. Concret, până în anul 2100, nordicii vor avea mai multe zile însorite întrucât vremea plăcută de primăvară se va instala din ce în ce mai devreme, în timp ce locuitorii din sudul Europei vor avea mai puține zile cu temperaturi moderate pe parcursul anului. Astfel, Franța, Marea Britanie, Germania și Austria vor câștiga între 18 și 60 de zile în care se va putea sta afară confortabil pe parcursul anului, deoarece iernile vor fi mai blânde, în timp ce Grecia, de exemplu, va pierde 37 de astfel de zile, din cauza temperaturilor foarte ridicate din cursul verii, avertizează Money Review.
Și turismul din Bulgaria pare să se confrunte cu probleme, dar din cauza lipsei de personal. Importul de forță de muncă din străinătate devine imperativ necesar în stațiunile bulgăreşti de pe litoral, pentru că nu are cine să lucreze acolo, notează Sega. Publicația bulgară scrie că interesul lucrătorilor autohtoni este destul de slab, deși angajatorii din industrie susțin că au crescut salariile cu 10-15%. Bulgarii caută locuri de muncă în care să fie angajaţi pe tot parcursul anului, iar cine a acumulat experiență în turism de-a lungul anilor şi are o pregătire adecvată își caută un loc de muncă în stațiunile din Europa de Vest, unde salariul este mult mai bun. În Bulgaria, angajatorii din sectorul turismului preferă să mențină salariile la un nivel scăzut, deoarece produsul lor este poziționat pe un segment de prețuri mici, mai explică Sega. (Carolina Ciulu)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult