Presa internațională consacră largi spații personalității suveranului pontif și ceremoniilor care vor avea loc la Vatican în zilele următoare.
Funeraliile Papei Francisc vor avea loc sâmbătă, iar conclavul pentru alegerea noului papă ar urma să înceapă între 6 și 10 mai, anunță La Stampa, care adaugă că luni a fost publicat și testamentul Papei, pregătit din 2022, când Sfântul Părinte a simțit că se apropia sfârșitul vieții sale pământești și momentul trecerii la viața veșnică. „Cer ca trupul meu neînsuflețit să se odihnească în așteptarea zilei învierii în Bazilica Papală Santa Maria Maggiore”, a scris la momentul respectiv Papa Francisc.
„Un pontif modernizator într-o epocă a populismului și a polarizării”: titrează „Financial Times”, care dedică o lungă analiză figurii lui Jorge Mario Bergoglio. „Pontificatul Papei Francisc, care a murit la vârsta de 88 de ani, va fi amintit pentru luptele pentru putere și disputele acerbe doctrinare dintre progresiști și conservatori, purtate la cele mai înalte niveluri ale Vaticanului și ale Bisericii Romano-Catolice din întreaga lume”, notează prestigioasa publicație britanică. De asemenea, FT amintește că, deși inspirat de smerenie, Francisc nu a ezitat să abordeze problemele spinoase și să critice deschis nedreptățile lumii contemporane. Pe frontul reformelor, a consolidat lupta împotriva corupției și abuzului, făcând „protecția și protejarea minorilor o parte fundamentală a structurii guvernului central al Bisericii”. Francisc a căutat să conducă Biserica în vremuri tulburi, fără să devină vreodată cu adevărat, așa cum l-au descris criticii săi, „demonul ultraliberal al imaginației conservatoare moderne”, conchide Financial Times.
Despre posibilii succesori ai defunctului papă scrie CORRIERE DELLA SERA, cu un scurt portret al fiecăruia dintre cardinalii aflați pe lista scurtă.
– Pietro Parolin: italian, secretar de stat al Vaticanului
– Matteo Zuppi: italian, cu o vastă experiență în mediere: acordurile de pace din Mozambic în 1992, Guatemala la jumătatea anilor 1990 și colaborarea cu Nelson Mandela pentru încetarea focului din Burundi, în 2003. În 2023, după invazia rusă a Ucrainei, a fost trimisul Papei pentru o misiune de pace care l-a dus la Kiev, Moscova, Washington și Beijing.
– Pierbattista Pizzaballa: italian, patriarhul latin al Ierusalimului, una dintre cele mai ascultate voci din Țara Sfântă, o figură a medierii și a echilibrului și în cele mai acute faze ale conflictului israeliano-palestinian.
– Fridolin Ambongo Besungu: arhiepiscop congolez, a jucat un rol principal în găsirea unei soluții la conflictele interne din Congo. Din 2023 este președintele episcopilor africani.
-Din SUA vin Blase Joseph Cupich, arhiepiscop de Chicago, și Joseph William Tobin, arhiepiscop de Newark.
– Péter Erdö vine din Ungaria și este candidat al conservatorilor
– Anders Arborelius este carmelitanul din cea mai secularizată țară din Europa, Suedia
– Jean-Marc Aveline este arhiepiscop de Marsilia, născut în dieceza algeriană de Oran.
– Luis Antonio Gokim Tagle este filipinez, episcop de Manila. În timpul călătoriei sale în această țară, Papa Francisc i-ar fi spus: „Asia este viitorul Bisericii”.
– Lazzaro You Heung-sik vine din Coreea de Sud.
– Juan José Omella Omella, spaniol, este arhiepiscopul Barcelonei.
Așadar, notează Corriere della Sera, cel mai aproape de scaunul papal sunt trei cardinali italieni și nouă cardinali din întreaga lume, toți cu mare experiență în străinătate și abilități dovedite de mediere în cele mai critice zone ale planetei.
Principala agenției de știri din Peninsulă, ANSA, anunță că în Italia au fost decretate cinci zile de doliu naţional. La înmormântarea Papei Francisc vor participa autorități și conducători din întreaga lume, aflăm de pe site-ul Euronews, versiunea italiană. Este a doua înmormântare organizată de Vatican pentru un pontif în câțiva ani, după cea a lui Benedict al XVI-lea, la începutul anului 2023.
Continuăm revista presei cu știri din domeniul economiei.
„Grecia este campioana țărilor cu cea mai mare reducere a datoriei publice – potrivit Eurostat”, consemnează publicația de specialitate Money Review. Potrivit acesteia, datoria zonei euro a fost de 87,4% din PIB în trimestrul al 4-lea 2024, înregistrând o scădere față de trimestrul al treilea (88,1%) și o creștere marginală față de aceeași perioadă din 2023 (87,3%). Grecia a înregistrat cea mai mare scădere atât la nivel trimestrial, cât și anual, cu -4,7% și, respectiv, -10,3%. Deși țara are în continuare cea mai mare datorie din Europa, își continuă cursul rapid de scădere, reducând și mai mult decalajul față de Italia. Money Review mai scrie că opt țări UE au înregistrat o creștere a datoriei, 18 o scădere, în timp ce în Finlanda datoria a rămas stabilă. Concret, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Polonia (2%), România și Suedia (ambele (1,6%) și Malta (1,5%). La polul opus, cele mai mari scăderi după Grecia s-au înregistrat în Cipru (-4,1%), Spania (-2,5%) și Danemarca (-2,3%).
„China cumpără mult mai mult aur decât declară”, se arată în raportul Goldman Sachs, citat de Corriere della Sera. În spatele boom-ului prețului aurului, care în noaptea dintre 21 și 22 aprilie
a bătut un nou record, s-ar putea afla China, care cumpără mult mai mult aur decât pretinde. Potrivit Goldman Sachs, în luna februarie China a cumpărat până la 50 de tone de aur, adică de 10 ori mai mult decât a raportat oficial. Rezervele de aur ale Chinei reprezintă acum 6,5% din rezervele sale oficiale totale.
După cum explică publicația italiană, de la începutul anului, prețul aurului a crescut cu 33%, din cauza războiului comercial declarat de Donald Trump care a impus taxe foarte mari Chinei, iar prețurile au crescut. Astăzi, aurul valorează mai mult de 3.500 de dolari uncia, de 100 de ori mai mult decât în 1971, când a fost abandonată obligația Rezervei Federale de a converti dolari în aur la rata fixă de 35 de dolari uncia (așa-numitul standard de schimb al aurului) stabilită prin acordurile de la Bretton Woods semnate la 22 iulie 1944, precizează Corriere della Sera.
Ruxandra Lambru, RADOR RADIO ROMÂNIA
