Revista presei internaţionale – 23 februarie 2021 | Ziua Veche
Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 23 februarie 2021

Revista presei internaţionale – 23 februarie 2021

scris de Z.V.
8 afisari

Criza coronavirusului, cu accent pe eforturile globale pentru vaccinare, dar și frontul european comun în privința aplicării de noi sancțiuni Rusiei, în cazul Navalnîi, sunt teme centrale abordate de presa internațională.

După perioade lungi de restricții, Marea Britanie și Germania anunță că iau în calcul o relaxare treptată, pe fondul efectelor campaniei de vaccinare. „Ultima închidere?”, se întreabă Le Figaro în legătură cu planul de relaxare a măsurilor restrictive anunțat de premierul britanic. „Guvernul de la Londra speră să redeschidă școlile pe 8 martie și să le permită oamenilor să se reunească cu cei dragi în aer liber. Prim-ministrul Boris Johnson a prezentat planul său de a scoate Anglia din închidere, în speranța că aceasta va fi ultima și având în vedere redeschiderea apropiată a școlilor. Întreaga țară a fost din nou închisă la începutul lunii ianuarie pentru a lupta împotriva epidemiei COVID-19, care a ucis peste 120.000 de oameni în Regatul Unit și a adus spitalele în pragul crizei”, mai arată Le Figaro. În Germania, cancelarul Angela Merkel propune un plan de redeschidere în trei etape, scrie Reuters. Într-o primă etapă, va fi extins numărul de persoane cu care cineva poate intra în contact, apoi se vor deschide școlile, iar în a treia fază vor fi reluate activitățile sportive și culturale și se vor redeschide restaurantele. În Germania, restricţiile pentru limitarea răspândirii COVID-19 sunt în vigoare până pe 7 martie, amintește Reuters. Între timp, companiile Sanofi și GlaxoSmithKline anunță că reiau testele pentru vaccinul lor anti-Covid, după problemele pe care le-au întâmpinat în toamnă, scrie Bloomberg. Compania farmaceutică franceză a corectat formula vaccinului, care s-a dovedit mai slabă decât se anticipa și nu a creat un răspuns imun suficient la persoanele de peste 50 de ani. În cazul în care rezultatele sunt bune în cazul noului test de fază doi – care include 720 de adulți în USA, Honduras și Panama – vaccinul candidat ar putea trece într-o fază superioară de testare în al doilea trimestru și ar putea fi disponibil spre sfârşitul anului, punctează Bloomberg.
Schimbând registrul și trecând în sfera politică, presa reține informații referitoare la frontul comun susținut de Uniunea Europeană împotriva Moscovei, în cazul opozantului rus Alexei Navalnîi. UE decide noi sancţiuni țintite contra Rusiei, titrează La Libre Belgique, precizând că “S-a ajuns la un acord politic în timpul unei reuniuni a miniştrilor de externe ai celor 27, iar şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a fost însărcinat să propună o listă cu nume de oficiali ruşi ce vor fi supuși unor sancţiuni”. Acestea “ar urma să vizeze oficiali din aparatul poliţienesc şi judiciar răspunzători pentru tratamentul inacceptabil aplicat lui Alexei Navalnîi”, a arătat şeful diplomaţiei austriece. „Nu este posibil să sancţionăm oligarhi. Nu putem acţiona decât contra unor funcţionari şi asta numai dacă avem dovezi”, a subliniat şeful diplomaţiei din Luxembourg. „Dacă e vorba să sancţionăm zece funcţionari de la Kremlin cărora nu le place să călătorească în străinătate şi nu au bunuri în străinătate, nu va fi dureros şi nu va transmite niciun mesaj”, a avertizat Leonid Volkov, un apropiat al lui Alexei Navalnîi, venit la Bruxelles să pledeze pentru sancţiuni europene contra oligarhilor apropiaţi de Kremlin, mai arată La Libre Belgique.
Despre relații cu Uniunea Europeană și sancțiuni scrie și ziarul turc Milliyet, care opinează că summitul UE din 23 martie trebuie să fie o oportunitate pentru Ankara de a transforma opinia predominantă la nivelul Uniunii privind aplicarea de sancțiuni Turciei într-o atitudine favorabilă strângerii relațiilor cu UE. Vorbind despre un „statut special” pentru Ankara în relația cu UE, Milliyet opinează că “Turcia trebuie să obțină de această dată un rezultat foarte serios cu ocazia summitului UE din 23 martie. Tema sancțiunilor trebuie abandonată cu totul. Din contră, trebuie să ia amploare atitudinea ‘Ce poate face UE pentru Turcia?’”. Actualizarea Acordului Uniunii Vamale, participarea Turciei la luarea unor decizii și includerea Ankarei în Identitatea Europeană de Securitate și Apărare sunt văzuți ca „niște pași realizabili”. Reprezentarea politică în structurile europene nu este realistă însă în acest moment deoarece „statele Uniunii nu își doresc ca Turcia, țară cu o populație asemănătoare cu cea a Germaniei, de 83 de milioane de persoane, să ia loc în forurile de decizie europene, cu 74 de parlamentari și 29 de voturi”, comentează Milliyet.
Dosarul nuclear iranian se menține în atenția presei internaționale, care prezintă ecouri ale acordului temporar dintre Teheran și Agenției Internațională pentru Energie Atomică. „Acordul încheiat pe o perioadă de trei luni permite menţinerea unei monitorizari a programului nuclear iranian, oferind astfel şi un răgaz pentru reluarea discuțiilor diplomatice”, scrie publicația franceză 20 Minutes. „Este un prim pas pentru ieșirea din impas. Acordul menține o supraveghere a activităților nucleare, deși redusă, în momentul în care se reiau discuțiile diplomatice între semnatarii Pactului din 2015”.

Florin Matei, Agenția de Presă RADOR

Parerea ta

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult