Revista presei internaţionale, 23 iulie 2021

200 de milioane de europeni sunt complet vaccinaţi contra Covid-19, adică peste jumătate din populaţia adultă, a anunţat joi Comisia Europeană, care și-a fixat un obiectiv de 70% pentru această vară, scrie cotidianul francez Le Figaro. 440 de milioane de doze au fost administrate, adică 98,4 doze la 100 de locuitori, în vreme ce SUA sunt la 102,4/100. Euronews precizează însă că UE a depăşit SUA la proporţia celor vaccinați cu cel puţin o doză, respectiv 81% din populaţia adultă. Diferenţele între statele membre sunt însă mari: Olanda şi Finlanda au vaccinat complet peste 82%, respectiv 78% din adulţi, pe când România a vaccinat complet doar 31%, iar Bulgaria sub 20%, dar nici măcar complet. Concomitent, un nou val pandemic prinde avânt și Andorra, Insulele Azore, Malta, Olanda, Spania și părți din Grecia și Danemarca vor deveni roșii pe harta Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, informează ziarul belgian Le Soir. Portalul Euractiv menționează că și „România a confirmat miercuri peste 100 de noi cazuri într-o zi, pentru prima dată după mai mult de o lună”, în condițiile în care „campania de vaccinare bate pasul pe loc, iar țara și-a vândut stocul de vaccinuri”. Și în Rusia situația se menține gravă și pe o pantă ușor ascendentă, cu peste 24.000 de cazuri confirmate și aproape 800 de decese în ultima zi, conform agenției Ria-Novosti. Între timp, scrie La Libre Belgique, China a respins joi propunerea OMS de a continua ancheta privind originea pandemiei în laboratoarele din regiunea în care a fost depistat prima oară virusul. Un demnitar chinez a calificat propunerea drept „lipsă de respect pentru bunul simţ şi o aroganţă faţă de ştiinţă”. Cotidianul britanic The Telegraph crede că pandemia ar putea duce la „răsturnarea celor mai rele regimuri din lume”: „Din Cuba până în Africa de Sud și din Iran până-n Coreea de Nord presiunea gestionării pandemiei a expus complet incompetența” conducătorilor, în primele trei state ducând la proteste populare masive. Și revista americană Foreign Policy consideră că pandemia „amenință să accelereze pe termen lung rebeliunile, violențele și frământările politice”, adăugând exemplelor de mai sus și evenimentele din Columbia și Haiti. Aceste state „se confruntă cu o furtună perfectă a deficiențelor sociale, economice și politice preexistente”, pe care pandemia „nu a făcut decât să le inflameze și mai mult”. Foreign Policy avertizează însă că această „fragilitate se poate dezvolta oriunde, chiar și în cele mai bogate și mai puternice țări”.

Două evenimente triste evidențiază azi și o anume fragilitate a democrațiilor europene. Norvegia comemorează 10 ani de când un extremist de dreapta a ucis 77 de oameni, cel mai grav act postbelic de violenţă din țară, relatează agenția Reuters. Tot joi are loc înmormântarea jurnalistului olandez asasinat recent, Peter R. de Vries, transmite BBC, comentând că „asasinatul comis în plină zi, pe o stradă aglomerată, a reaprins dezbaterile despre libertatea presei şi despre ameninţarea reprezentată de crima organizată”. Tot BBC informează că „Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o decizie împotriva unui organ judiciar creat de guvernul polonez, în cea mai recentă lovitură dată modificărilor ample operate de guvern în sistemul judiciar. CEDO a decis că noua Cameră Disciplinară a Curţii Supreme poloneze nu e un tribunal stabilit prin lege şi nu poate asigura un proces echitabil”. Slovenia, pe de altă parte, „riscă să fie deferită justiției” de Comisia Europeană, dacă nu va propune rapid doi procurori pentru noul parchet UE, EPPO, semnalează portalul EUObserver. Tergiversările Sloveniei în acest caz se adaugă concluziilor negative ale raportului UE privind statul de drept, conform căruia „situația libertății presei și a pluralismului s-a deteriorat”. Publicația bulgară Mediapool sesizează că „în ziua în care se examinează cererea de demitere a procurorului general bulgar Ivan Gheşev, parchetul e încercat de dorinţa nestăpânită de a anunţa că Delian Peevski a fost interogat”. Politician extrem de controversat, Peevski a fost anchetat cândva pentru falimentarea unei bănci chiar de Gheșev, care i-a clasat dosarul. În Ungaria, acuzată de Bruxelles de discriminarea persoanelor LGBT și de multe alte deficiențe democratice, agenția MTI publică un sondaj din care reiese că 73% din unguri „se opun activităţilor de prezentare în școlile publice a orientărilor sexuale”, iar procente în jur de 90% se opun prezenței diverselor teme sexuale în conţinuturi media accesibile minorilor. Ministrul ungar de externe Péter Szijjártó, citat tot de MTI, a declarat că raportul UE privind statul de drept e un „document motivat politic, cu prejudicii, dezechilibrat, nedrept, şantajist”. Revista britanică The Economist apreciază însă că „UE este deopotrivă un aliat și un complice în ce privește drepturile minorităților în Europa”. Astfel, în aceeași zi – 15 iulie – în care Comisia acuza Ungaria de încălcarea directivei UE privind presa audiovizuală, Curtea Europeană de Justiție decidea că firmele europene au dreptul să concedieze angajați care încalcă regulamentul intern venind la muncă cu simboluri religioase. Dacă „disputele din UE sunt soluționate de obicei cu bani și târguieli”, noile probleme identitare sunt mai dificil de rezolvat decât cele economice, iar „instituțiile UE trebuie să-și aleagă o tabără; cineva trebuie să câștige și cineva trebuie să piardă”, explică The Economist.

Scandalul mondial de spionaj dezlănțuit de softul Pegasus al firmei israeliene NSO a determinat parlamentul israelian să deschidă o anchetă, transmite La Libre Belgique. „Pegasus e considerat un produs de securitate cibernetică ofensiv şi necesită aprobarea ministerului apărării pentru a fi vândut unor ţări terţe, la fel ca o armă”, iar el a fost cumpărat până acum de peste 40 de guverne. Cotidianul portughez Diário de Notícias preia apelul organizației Amnesty International privind „necesitatea urgentă a unei reglementări stricte care să guverneze această industrie de spionaj aflată într-un Vest Sălbatic. Statele trebuie să aplice un moratoriu global asupra exportului, vânzării, transferului și utilizării echipamentelor de spionaj până la intrarea în vigoare a unui cadru de reglementare solid”. În Regatul Unit The Guardian publică opinia unui fost reporter de la Wall Street Journal care s-a trezit cu numărul de telefon pe lista celor spionați. Asta după ce colegi de-ai lui îi intervievaseră – ultima dată chiar în mai 2021 – pe directori ai NSO, care-i asiguraseră că Pegasus „e conceput pentru a-i opri pe teroriști și nu ar putea fi folosit împotriva unor oameni precum sunt eu”. „Garanția contractuală” invocată de NSO pentru a se apăra e de fapt o simplă promisiune așternută pe hârtie de guvernul client cum că „nu va abuza de tehnologie”. Considerând că „reporterii n-au mai fost nicicând atât de vulnerabili”, autorul avertizează că ne confruntăm cu o „criză globală a jurnalismului”.

Anunțând un acord americano-german privind gazoductul Nord Stream 2, cotidianul american The Washington Post explică în ce constă el. Dacă Rusia va folosi energia pe post de armă economică, Germania va lua măsuri proprii și va presa pentru măsuri UE, inclusiv sancțiuni vizând restricționarea exporturilor rusești de energie. În plus, SUA și Germania vor genera investiții de minim 1 miliard de dolari pentru a ajuta tranziția energetică verde a Ucrainei. Germania va propune totodată Ucrainei proiecte energetice bilaterale însumând 70 de milioane de dolari. „De fapt, acordul pare să înlăture ultimele obstacole din calea finalizării [gazoductului]. SUA susțin că încheierea lucrărilor e acum inevitabilă și, prin urmare, a făcut totul pentru a prezenta acest compromis ca pe un rău mai mic”, comentează din Franța Le Monde. Ziarul turc Cumhuriyet explică: „Administraţia Biden considera gazoductul drept o ameninţare pentru aprovizionarea cu energie a Europei. Însă specialiştii, luând în considerare relaţiile deteriorate cu Germania în timpul administrației Trump, afirmă că s-a renunţat la cartea sancţiunilor”. Portalul european Politico relatează că Ucraina a reacționat cerând negocieri formale pe tema Nord Stream 2 cu Berlinul și Bruxelles-ul, invocând o clauză din acordul ei de asociere cu UE. Totodată Kievul și Varșovia au publicat o reacție comună în care afirmă că decizia SUA de a nu se mai opune gazoductului „a creat o amenințare politică, militară și energetică pentru Ucraina și Europa Centrală, amplificând concomitent potențialul Rusiei de a destabiliza securitatea Europei și perpetuând diferendele dintre satele membre NATO și UE”.

Sub titlul „Covid-19, hackeri, furtuni și Bezos”, ziarul brazilian O Globo publică o interpretare originală a situației și perspectivelor mondiale: „Viitorul apropiat va fi o perioadă de fenomene climatice extreme, de pericol de pandemie și de atacuri cibernetice. Acest viitor distopic care părea a fi mereu cu câțiva ani înainte a devenit deja prezentul. De-a lungul următorilor ani și decenii vom coabita cu efectele tot mai intense ale acestor trei fenomene. Cele trei crize sunt distincte, dar descriu ce a devenit planeta noastră. Dacă secolul 20 a fost al războaielor mondiale, secolul 21 trebuie să fie cel al salvării Terrei. Nu-i de mirare că cei mai bogați oameni din lume, Elon Musk și Jeff Bezos, au intrat într-un fel de cursă spațială pentru explorarea altor planete. Știu că nici ei nu sunt imuni la ce a devenit Terra”.

Andrei Suba, RADOR