Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 23 mai 2022

Revista presei internaționale – 23 mai 2022

scris de Z.V.
26 afisari

Presa internațională urmărește în continuare evoluția conflictului din Ucraina și consecințele acestuia asupra economiei și politicii mondiale. ”Mykolaiv, Harkov și Zaporijia sunt din nou sub tirul artileriei rusești”, citim în La Stampa, care adaugă că, pe lângă aceste orașe din estul Ucrainei, și Sievierodonetsk, din regiunea Lugansk, a devenit noua țintă a rușilor.

Die Welt consemnează faptul că actualul președinte al Uniunii Africane, senegalezul Macky Sall, i-a cerut duminică ajutorul cancelarului german Olaf Scholz pentru a putea contracara efectele războiului din Ucraina pe continent. Scholz, care își începe prima vizită în Africa în calitate de cancelar, la doar șase luni de la preluarea mandatului, i-a transmis șefului statului senegalez că amenințarea foametei ca urmare a creșterii prețurilor la alimente și carburanți nu i-au lăsat indiferenți pe occidentali, promițând că va face totul pentru a ajuta. Potrivit publicației germane, războiul din estul Europei lovește puternic economiile africane, dependente de importurile de grâu din Ucraina și Rusia.
”Putin înfometează milioane de oameni din întreaga lume”, acuză la rândul său Washington Post. ”Următoarele mișcări ale președintelui rus vor fi determinante pentru o mare parte din lumea în curs de dezvoltare, care deja se confruntă cu o criză de alimente: va fi foamete în acest an și anul viitor?” ”Liderii mondiali îl îndeamnă pe liderul rus să permită cel puțin transporturile de cereale din Ucraina pentru a ajuta la hrănirea a zeci de milioane de oameni din țări care depind foarte mult de alimente importate – cum ar fi Sri Lanka, Burkina Faso, Yemen, Sudan, Liban, Tanzania, Uganda, Egipt, Tunisia și Camerun, mai scrie Die Welt.
Dacă ministrul francez pentru Afaceri Europene declara recent că aderarea Ucrainei la UE va dura „probabil cincisprezece sau douăzeci de ani”, președintele Poloniei, Andrzej Duda, a declarat la Kiev că țara sa ”nu va avea liniște până ce Ucraina nu va deveni membră UE”, relatează, de la Varșovia, Gazeta Wyborcza. „Au apărut voci îngrijorătoare care susțin că Ucraina ar trebui să cedeze în fața cererilor lui Putin”, a spus președintele polonez în fața Parlamentului de la Kiev. „Numai Ucraina este în drept să decidă cu privire la viitorul ei… Nimic despre voi fără voi”, a susținut Duda în aplauzele parlamentarilor ucraineni. „Dacă Ucraina va fi sacrificată și va fi forțată să cedeze măcar un centimetru din teritoriul său, acest lucru va reprezenta o lovitură uriașă nu doar pentru națiunea ucraineană, ci pentru întreaga lume occidentală”, mai reține Gazeta Wyborcza din discursul președintelui polonez la Kiev.
Pe de altă parte, Parisul și Washingtonul au discutat despre candidaturile Finlandei și Suediei la NATO, titrează Le Monde. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și noul ministru francez de externe, Catherine Colonna, au discutat duminică despre Alianța Atlantică și în special despre cum să susțină candidaturile de aderare a Finlandei și Suediei la NATO, a anunțat Departamentul de Stat al SUA. Antony Blinken și Catherine Colonna au convenit, de asemenea, importanța de a continua sprijinul pentru Ucraina și de a impune „costuri semnificative” pentru președintele rus Vladimir Putin în urma invaziei Ucrainei.
De la Roma, La Repubblica salută alegerea unui politician de origine italiană în funcția de premier al Australiei. ”Anthony Albanese, în vârstă de 59 de ani, liderul Partidului Laburist, a câștigat alegerile care au avut loc vineri și care i-a readus pe progresiști la putere în Australia pentru prima dată după un deceniu. Premierul Scott Morrison, aflat la final de mandat, și-a felicitat deja succesorul. De la Barletta la Canberra a fost o călătorie lungă pentru fiul unui emigrant din Puglia. Acum, lumea îl va cunoaște: primul şef de guvern australian care nu are un nume anglo-saxon sau celtic”, subliniază La Repubblica.
Înfrângerea lui Scott Morrison pune capăt anilor de conservatorism la putere în Australia și reprezintă un vot de sancţionare a stilului de guvernare coroziv al conservatorului”, comentează pe același subiect „Washington Post”, care crede că „atitudinea certăreaţă a lui Scott Morrison în materie de guvernare i-a epuizat pe australieni”. ”Guvernul lui Scott Morrison a fost foarte criticat pentru lipsa de acţiune în materie de luptă împotriva încălzirii climatice, în situaţia în care ţara a suferit din plin consecințele acesteia, devastată de cele mai grave incendii din istorie, în special în vara anului 2020, ca şi de inundaţii severe. Economia australiană fiind dominată de industria minieră, executivul conservator a refuzat să ia măsuri pentru a limita emisiile de gaze cu efect de seră, în ciuda violenţelor pericolelor climatice care se înmulţesc pe insulă”, reamintește publicația americană.
O altă publicație pariziană, Le Figaro, își îndreaptă atenția spre Asia, unde un summit i-a reunit la Seul pe președinții american și sud-coreean. Statele Unite și Coreea de Sud și-au anunțat sâmbătă dorința de a-și consolida exercițiile militare comune pentru a face față „amenințării” Coreei de Nord. Serviciile de informații sud-coreene au avertizat că Phenianul a finalizat pregătirile pentru efectuarea unui test nuclear, care ar fi al șaptelea din istoria sa. La Washington, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a recunoscut că o „provocare” din partea Phenianului reprezintă un risc real, precizează la rândul său La Libre Belgique, care reamintește că negocierile cu Phenianul sunt într-un punct mort de la eşecul summitului din 2019 dintre Kim şi preşedintele american de atunci, Donald Trump. Sporind incertitudinile, Coreea de Nord, a cărei populaţie nu este vaccinată contra Covid-19, face faţă în prezent unei creşteri epidemice cu aproape 2,6 milioane de cazuri şi 67 de morţi, potrivit ultimelor cifre oficiale, conchide ziarul bruxellez.

(Ruxandra Lambru)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult