Acasa Revista Presei Revista presei internaționale, 23 septembrie 2021

Revista presei internaționale, 23 septembrie 2021

scris de Z.V.
24 afisari

Disputa franco-americano-australiană, succesiunea doamnei Merkel și evoluția pandemiei de coronavirus continuă să rețină atenția presei internaționale

Ecourile contractului submarinelor continuă să preocupe presa franceză. ”Slăbită de pactul trilateral de securitate Aukus semnat de americani, australieni și britanici, Franța încearcă să își consolideze parteneriatul strategic cu India în regiunea India-Pacific. Liderii celor două țări, Emmanuel Macron și Narendra Modi, au avut o discuție telefonică marți, 21 septembrie. Șeful statului francez a reamintit „angajamentul Franței de a contribui la consolidarea autonomiei strategice a Indiei, inclusiv a bazei sale industriale și tehnologice, în cadrul unei relații strânse bazate pe încredere și respect reciproc între doi parteneri strategici”. Statele Unite nu sunt menționate, dar se poate citi cu ușurință printre rânduri un răspuns la recenta „trădare” a americanilor, constată Le Monde. Premierul Modi, care are nevoie de un partener care să echipeze cele șase submarine de atac nucleare ale armatei sale, ar putea apela la tehnologia franceză, e concluzia editorialistului francez.
Același subiect este reluat și de France 24: ”În vreme ce Parisul vorbeşte de „trădare”, unii analişti estimează că decizia Canberrei de a rupe contractul are legătură cu evoluţia ameninţării chineze, dar şi cu poziţia Franţei faţă de Beijing, percepută drept ”prea ambiguă” de către anglo-saxoni. Îngrijorată de politica externă din ce în ce mai belicoasă a Chinei, Australia se teme și că submarinele franceze, cu propulsie convenţională (diesel-electrică) nu vor mai fi potrivite nevoilor sale. De aceea, Australia l-a contactat în martie pe aliatul său britanic pentru a-i cere ajutorul în a convinge Statele Unite să-i dea o tehnologie pe care nu a împărtășit-o până atunci decât cu Regatul Unit, precizează France 24. De la Ankara, publicația turcă AKŞAM se întreabă ”De ce a fost împinsă Franţa în afara AUKUS?”. Un posibil răspuns este că Londra, Washingtonul și Canberra au ajuns la concluzia că Parisul nu doreşte să participe la nicio bătălie împotriva Chinei. Din acest motiv, Franţa nu a fost inclusă în acest parteneriat”.
Toți ochii ațintiți spre Germania: Când cea mai mare economie a Uniunii își schimbă șeful și, în plus, iese dintr-una dintre cele mai grave crize ale continentului, subiectul este crucial, avertizează editorialistul de la Le Monde. Sunt enumerate îngrijorările legate de Germania post-Merkel: ”Franța pierde, în orice caz, un partener cu care a putut să întrețină legături strânse și să dea o nouă viață cuplului franco-german, ceea ce a permis în special punerea în aplicare a planului-pachet de stimulare de 750 de miliarde de euro finanțat printr-o datorie comună a celor Douăzeci și Șapte. Țărilor din Europa Centrală și de Est le va fi dor de un cancelar care, pentru că și-a început viața în RDG, a fost legătura dintre vestul și estul continentului, precum și între nord și sud. Așa-numitele „patru țări frugale” (Austria, Olanda, Suedia, Danemarca), campioane ale rigorii bugetare, orfane deja de aliatul lor britanic de la Brexit, vor fi lipsite și de tutela Berlinului. În schimb la Madrid, Lisabona sau Roma există temeri că se va reveni la o Germanie «egoistă» și campioană a austerității, așa că ele mizează pe o «relație specială» cu Parisul”.
”Chiar și alegătorii de stânga recunosc că le va fi dor de Merkel”, observă, de la Madrid, cotidianul ABC. Ieşirea Angelei Merkel de pe tabla de joc politică germană a schimbat complet percepția partidului său, CDU; și chiar alegătorii partidelor rivale recunosc că le va fi dor de ea. În sondaje, atunci când vine vorba de candidați, electoratul își dorește în mare măsură continuitatea Merkel, mai ales că, potrivit acelorași sondaje, principalele preocupări ale germanilor se învârt în jurul pensiilor și al ocupării forței de muncă, constată ABC.
În ceea ce privește evoluția pandemiei de coronavirus, LA STAMPA notează că varianta Delta este acum predominantă la nivel global.
Anunţul, preluat de toate mijloacele de informare internaționale, a fost făcut de Maria van Kerkhove, responsabil tehnic al Organizației Mondiale a Sănătății pentru criza Covid-19. Varianta Alpha, identificată în Marea Britanie, este în curs de dispariţie pretutindeni. La Stampa mai precizează, citând surse OMS, că persoanele infectate cu varianta Delta a Sars-CoV-2 au o perioadă mai scurtă de incubație a bolii și mai multe probilităţi de a răspândi virusul fără a prezenta simptome.
(Agenția de Presă RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult