Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 23 septembrie

Revista presei internaționale – 23 septembrie

scris de Z.V.
35 afisari

Presa internațională continuă să analizeze ultimele decizii anunțate de liderul de la Kremlin. New York Times consideră că discursul lui Putin încearcă să transforme un război de agresiune împotriva unei țări vecine într-unul de apărare a patriei ameinințate – o temă care amintește de istoria „patriotică” a Rusiei și mai ales narațiunile celui de-al doilea război mondial.
”Amenințând cu armamentul nuclear, acuzând Occidentul că ar căuta să-i distrugă țara și ordonând concentrarea a 300.000 de rezerviști, Putin a recunoscut implicit că războiul nu se desfășoară în conformitate cu dorințele sale”. Doar că, după cum avertizează New York Times, ”un Putin încolțit este un Putin cu atât mai periculos”.
Imediat după discursul televizat privind mobilizarea generală, pe străzile din marile orașe ale Rusiei au apărut manifestații de protest. Potrivit Le Monde, au fost arestate peste o mie de persoane, deoarece forțele de ordine desfășurate de autoritățile de la Moscova au fost numeroase și au reacționat violent. După cum remarcă publicația franceză, acestea sunt cele mai importante manifestaţii de stradă la începutul invaziei. Toate au fost interzise și toate au fost reprimate.
În paralel cu mobilizarea parțială, Moscova pregătește și referendumuri în așa-zisele republici din Donbas. Aflăm dintr-o știre TASS că în republica populară Doneţk a fost publicat deja buletinul de vot pentru referendumul privind aderarea la Rusia. Buletinul a fost întocmit în limba rusă. Întrebarea de pe buletin este formulată în felul următor: „Sunteți pentru intrarea republicii populare Donețk în Rusia ca subiect al Federației Ruse?”.
De la Ankara, cotidianul Sabah constată că decizia de a organiza referendumuri şi anunțul privind mobilizarea indică faptul că Rusia va prelungi cât mai mult acest război şi că va folosi, dacă va fi nevoie, arma nucleară. Pentru Moscova, prelungirea războiului înseamnă distrugerea economică şi politică a rezistenţei Europei, care se confruntă cu o criză energetică provocată, în mare parte, tot de Rusia.
La New York continuă lucrările Adunării Generale a ONU. ”Nu-i mai putem permite președintelui Putin să continue să distrugă ordinea internațională”, a declarat secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, la Consiliului de Securitate al ONU, referindu-se la situaţia din Ucraina. ”Un singur om a ales să ducă acest război, un singur om îi poate pune capăt”, a conchis Blinken, reiterând că, în orice caz, Rusia ”trebuie trasă la răspundere pentru crimele de război”, transmite agenția ANSA.
Miniştrii afacerilor externe din UE, aflați la New York pentru a asista la Adunarea generală a Naţiunilor Unite, au convenit să elaboreze un nou set de sancțiuni la adresa Moscovei, citim în publicația de limbă franceză La Tribune. După ce au ascultat o intervenţie a ministrului ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, miniştrii din UE au stabilit să elaboreze opt noi sancţiuni care să vizeze „sectoare ale economiei ruse şi indivizi răspunzători pentru război şi agresiunea contra Ucrainei”, a explicat Josep Borrell, potrivit căruia noile sancţiuni ar putea fi oficializate la următoarea reuniune a miniştrilor afacerilor externe din UE, programată în octombrie.
Pentru cotidianul elen ΚΑΤΗΙΜΕRINI, intenția guvernului turc de a examina vineri, într-un consiliu extraordinar la nivel înalt, sub conducerea președintelui Erdogan, acordurile cu Rusia și impunerea unor eventuale sancțiuni indică o posibilă schimbare de direcție a politicii Ankarei față de Moscova. Turcia este singurul stat membru al NATO care nu a implementat sancțiunile occidentale împotriva Rusiei ca urmare a invaziei acesteia în Ucraina. Însă deplasarea lui Erdogan în SUA pentru Adunarea Generală a ONU poate semnala o schimbare a neutralității turcești, subliniază Kathimerini.
Încheiem revista presei cu alt subiect de interes: apropiatele alegeri legislative din Italia. Sub titlul ”Temeri și întrebări la Bruxelles”, editorialul publicat de Le Monde rezumă perspectivele victoriei formațiunii de extremă dreapta Fratelli d’Italia: „Ar fi pentru prima dată când extrema dreaptă se va afla la conducerea unei ţări fondatoare a Uniunii Europene”. „Avem de înfruntat un război, o criză energetică, o criză alimentară globală, o criză economică care se profilează. Un candidat postfascist în fruntea guvernului italian va fi încă un element în această cascadă a crizelor monstruoase”, mărturisește un înalt oficial european, citat de publicația franceză. La Bruxelles, întrebarea de pe buzele tuturor este: ar trebui să ne pregătim pentru un neîncetat dezechilibru de forțe care, mai devreme sau mai târziu, va amenința coeziunea UE, sau va fi posibilă o colaborare constructivă cu viitorul guvern italian? Răspunsul ține mai degrabă de pragmatism: după cum reamintesc experții în economie, datoria Italiei a crescut la mai mult de 150% din produsul intern brut, ceea ce înseamnă că viitorul premier nu are niciun interes să strice relațiile cu Bruxelles-ul, este concluzia la care ajunge cotidianul francez.
(Agenția de pres RADOR)Presa internațională continuă să analizeze ultimele decizii anunțate de liderul de la Kremlin. New York Times consideră că discursul lui Putin încearcă să transforme un război de agresiune împotriva unei țări vecine într-unul de apărare a patriei ameinințate – o temă care amintește de istoria „patriotică” a Rusiei și mai ales narațiunile celui de-al doilea război mondial.
”Amenințând cu armamentul nuclear, acuzând Occidentul că ar căuta să-i distrugă țara și ordonând concentrarea a 300.000 de rezerviști, Putin a recunoscut implicit că războiul nu se desfășoară în conformitate cu dorințele sale”. Doar că, după cum avertizează New York Times, ”un Putin încolțit este un Putin cu atât mai periculos”.
Imediat după discursul televizat privind mobilizarea generală, pe străzile din marile orașe ale Rusiei au apărut manifestații de protest. Potrivit Le Monde, au fost arestate peste o mie de persoane, deoarece forțele de ordine desfășurate de autoritățile de la Moscova au fost numeroase și au reacționat violent. După cum remarcă publicația franceză, acestea sunt cele mai importante manifestaţii de stradă la începutul invaziei. Toate au fost interzise și toate au fost reprimate.
În paralel cu mobilizarea parțială, Moscova pregătește și referendumuri în așa-zisele republici din Donbas. Aflăm dintr-o știre TASS că în republica populară Doneţk a fost publicat deja buletinul de vot pentru referendumul privind aderarea la Rusia. Buletinul a fost întocmit în limba rusă. Întrebarea de pe buletin este formulată în felul următor: „Sunteți pentru intrarea republicii populare Donețk în Rusia ca subiect al Federației Ruse?”.
De la Ankara, cotidianul Sabah constată că decizia de a organiza referendumuri şi anunțul privind mobilizarea indică faptul că Rusia va prelungi cât mai mult acest război şi că va folosi, dacă va fi nevoie, arma nucleară. Pentru Moscova, prelungirea războiului înseamnă distrugerea economică şi politică a rezistenţei Europei, care se confruntă cu o criză energetică provocată, în mare parte, tot de Rusia.
La New York continuă lucrările Adunării Generale a ONU. ”Nu-i mai putem permite președintelui Putin să continue să distrugă ordinea internațională”, a declarat secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, la Consiliului de Securitate al ONU, referindu-se la situaţia din Ucraina. ”Un singur om a ales să ducă acest război, un singur om îi poate pune capăt”, a conchis Blinken, reiterând că, în orice caz, Rusia ”trebuie trasă la răspundere pentru crimele de război”, transmite agenția ANSA.
Miniştrii afacerilor externe din UE, aflați la New York pentru a asista la Adunarea generală a Naţiunilor Unite, au convenit să elaboreze un nou set de sancțiuni la adresa Moscovei, citim în publicația de limbă franceză La Tribune. După ce au ascultat o intervenţie a ministrului ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, miniştrii din UE au stabilit să elaboreze opt noi sancţiuni care să vizeze „sectoare ale economiei ruse şi indivizi răspunzători pentru război şi agresiunea contra Ucrainei”, a explicat Josep Borrell, potrivit căruia noile sancţiuni ar putea fi oficializate la următoarea reuniune a miniştrilor afacerilor externe din UE, programată în octombrie.
Pentru cotidianul elen ΚΑΤΗΙΜΕRINI, intenția guvernului turc de a examina vineri, într-un consiliu extraordinar la nivel înalt, sub conducerea președintelui Erdogan, acordurile cu Rusia și impunerea unor eventuale sancțiuni indică o posibilă schimbare de direcție a politicii Ankarei față de Moscova. Turcia este singurul stat membru al NATO care nu a implementat sancțiunile occidentale împotriva Rusiei ca urmare a invaziei acesteia în Ucraina. Însă deplasarea lui Erdogan în SUA pentru Adunarea Generală a ONU poate semnala o schimbare a neutralității turcești, subliniază Kathimerini.
Încheiem revista presei cu alt subiect de interes: apropiatele alegeri legislative din Italia. Sub titlul ”Temeri și întrebări la Bruxelles”, editorialul publicat de Le Monde rezumă perspectivele victoriei formațiunii de extremă dreapta Fratelli d’Italia: „Ar fi pentru prima dată când extrema dreaptă se va afla la conducerea unei ţări fondatoare a Uniunii Europene”. „Avem de înfruntat un război, o criză energetică, o criză alimentară globală, o criză economică care se profilează. Un candidat postfascist în fruntea guvernului italian va fi încă un element în această cascadă a crizelor monstruoase”, mărturisește un înalt oficial european, citat de publicația franceză. La Bruxelles, întrebarea de pe buzele tuturor este: ar trebui să ne pregătim pentru un neîncetat dezechilibru de forțe care, mai devreme sau mai târziu, va amenința coeziunea UE, sau va fi posibilă o colaborare constructivă cu viitorul guvern italian? Răspunsul ține mai degrabă de pragmatism: după cum reamintesc experții în economie, datoria Italiei a crescut la mai mult de 150% din produsul intern brut, ceea ce înseamnă că viitorul premier nu are niciun interes să strice relațiile cu Bruxelles-ul, este concluzia la care ajunge cotidianul francez.
(Agenția de pres RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult