Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 24 aprilie

Revista presei internaţionale – 24 aprilie

scris de Z.V.
104 Afisari

Ajutorul militar pentru Ucraina, ramificațiile conflictului din Gaza în Occident, amenințarea Beijingului și succesul integrării europene se numără printre principalele teme dezbătute azi în presa internațională.

„Țările din UE nu au ajuns la o înţelegere cu privire la trimiterea de sisteme Patriot în Ucraina”, titrează publicația bulgară Dnevnik, precizând că miniștrii de externe ai UE n-au reușit să facă „promisiuni concrete”. Germania e deocamdată singura care i-a promis Kievului unul. De cealaltă parte a frontului, The Financial Times constată că la o examinare mai atentă „prietenia comercială sino-rusă” nu e ceea ce ar putea să pară la prima vedere. Mai exact, recenta intensificare a schimburilor comerciale pare mai degrabă o rectificare naturală explicată de „un nivel de pornire anormal de scăzut”, precedând invazia din Ucraina. În plus, companiile chineze încep să dea semne că se tem de sancțiunile americane. Astfel că, în ciuda retoricii despre „prietenia lor fără limite, acea apropiere nu pare să se extindă și în sfera comercială”. The New York Times publică editorialul unei jurnaliste din Republica Moldova care avertizează că „Țara mea știe ce se întâmplă atunci când închei un acord cu Rusia”. E un mesaj destinat taberei pacifist-conciliatoriste din Vest. „Moldova e prima țară care a resimțit un război de agresiune post-sovietic al Rusiei, încheiat în 1992 printr-un armistițiu. 32 de ani mai târziu, 1.500 de soldați ruși încă staționează pe teritoriul internațional recunoscut al Moldovei, în ciuda acordului formal al Moscovei de a-i retrage oferit în 1994, și iarăși în 1999. Cazul arată că în Rusia pur și simplu nu se poate avea încredere.” Cotidianul britanic The Guardian salută în editorialul său deblocarea ajutorului militar pentru Ucraina în Congresul SUA, punându-l pe seama problemelor judiciare ale lui Donald Trump. Acesta „se confruntă în instanță cu acuzații care-i deturnează atenția suficient de mult încât republicanii din Congres să-i poată respinge ideea de a-i fi cedate prematur Rusiei teritorii în schimbul păcii în Ucraina”.

„Experți mandatați de ONU au decis luni că agenția ONU pentru refugiații palestinieni, UNRWA, nu are «neutralitate» politică, dar că Israelul nu a făcut încă «dovada» legăturilor ei cu «organizații teroriste» precum Hamas”, transmite La Libre Belgique. Același raport mai apreciază că UNRWA e „de neînlocuit și indispensabilă”. „Hamas s-a infiltrat atât de profund în UNRWA încât nu mai poți să știi unde se oprește UNRWA și unde începe Hamas”, a replicat diplomația israeliană, care a precizat că „peste 2.135 de angajați UNRWA sunt membri ai Hamas sau ai Jihadului Islamic”. De menționat totuși că UNRWA însăși și-a concediat 10 angajați pentru participare directă la masacrul terorist din 7 octombrie, iar alți doi au fost confirmați morți. În SUA protestele anti-Israel s-au extins în campusurile universitare, care au devenit „pepiniere de proteste antisemite”, consemnează ziarul american New York Post. La universitățile din New York, Columbia, Yale și altele au fost montate tabere de corturi, necesitând intervenții ale poliției soldate cu zeci de arestări. În același timp, la televiziunea Al Jazeera finanțată de Qatar, Hamas a îndemnat la noi atacuri contra Israelului pe toate fronturile, lăudând recentul atac iranian, relatează agenția Reuters. Hamas a incitat la revolte inclusiv în Cisiordania și Iordania, țară care a ajutat Israelul să neutralizeze atacul iranian. Tot Reuters semnalează că agenția olandeză de informații AIVD a anunțat marți că „serviciile occidentale de informaţii au împiedicat cel puțin zece atacuri jihadiste în Europa anul trecut, iar războiul dintre Israel și Hamas a sporit amenințarea unor astfel de incidente”. În acest context, The Wall Street Journal ne lămurește „cine e în spatele protestelor anti-Israel”. Acestea sunt însă și pro-terorism: la Universitatea Columbia „au scandat în sprijinul organizațiilor teroriste, au ars drapelul american și l-au fluturat pe al Hezbollah. Au cerut ca Hamas să atace din nou și i-au provocat pe studenții evrei: «Nu uitați 7 octombrie», «Se va mai întâmpla de încă 10.000 de ori!»” În spatele acestor protestatari de stânga se află influența manipulatoare a unor organizații teroriste precum PFLP, Jihadul Islamic Palestinian, Hezbollah și Houthi. Un singur exemplu: „La ședința din 21 ianuarie de la New York a Partidului Muncitoresc Mondial Marxist-Leninist a fost citit un mesaj oficial din partea Hamas”, iar reprezentanții celorlalte organizații teroriste palestiniene au trimis mesaje video. Or „colaborarea dintre teroriștii cu experiență și amicii lor din Vest are consecințe concrete. Aceste grupări nu sunt desemnate drept teroriste degeaba. Ele nu planifică manifestații – ele execută atentate teroriste. Iar când activiștii vestici vor vedea că protestele lor nu dau roade, își vor calcula următorii pași – care vor fi influențați de cei cu care s-au însoțit”.

Scandalul spionajului chinez din Germania ia amploare, consemnează La Libre Belgique, arătând că acum s-a extins și în Parlamentul European. Un asistent al europarlamentarului Maximilian Krah, cap de listă AfD la alegerile europene, a fost arestat marți. „Dacă se confirmă că serviciile de informații chineze au spionat Parlamentul European din interior, ar fi un atac la democrația europeană”, a acuzat Berlinul. Arestarea vine după altele anunțate luni, implicând trei germani suspectați într-un caz separat de spionaj militar în favoarea Chinei. În acest context, revista americană Foreign Policy îl acuză pe cancelarul german Olaf Scholz de „neseriozitate strategică” în privința Chinei. Secretarul de stat Antony Blinken va ateriza curând în China pentru a o presa să nu mai ajute Rusia contra Ucrainei, pe când Scholz tocmai se întoarce de acolo dintr-o vizită mustind a „conciliatorism, deopotrivă în ton și substanță – o abordarea care supune Germania, și Europa prin extensie, riscului de a arăta alarmant de naivă în fața amenințărilor economice și de securitate reprezentate de China”. Între timp și patru taiwanezi, inclusiv doi militari, au fost condamnaţi la închisoare pentru spionaj militar în favoarea Chinei, reține BBC. Nu că astfel de știri ar alarma Budapesta, unde agenția ungară MTI titra azi: „În Ungaria au loc astăzi investiții corporatiste chineze de șase mii de miliarde de forinți”, respectiv „O nouă cursă aeriană va fi lansată din această vară între Ungaria și China”. Intențiile Chinei sunt disecate de revista Foreign Affairs, care analizează „ordinea [mondială] alternativă” imaginată la Beijing. „De acum, ambiția președintelui chinez Xi Jinping de a remodela lumea e indubitabilă. El vrea să dizolve rețeaua de alianțe a SUA și să epureze din organismele internaționale valorile «occidentale» pe care le detestă. Vrea să dărâme dolarul de pe piedestal și să elimine controlul SUA asupra unor tehnologii vitale. În noua lui ordine multipolară instituțiile și normele globale se vor baza pe conceptele chineze ale securității comune și dezvoltării economice, pe valori chineze care prevăd drepturi politice dictate de stat și pe tehnologia chineză.” Și „China are dreptate: ordinea mondială are nevoie de reformă. Dar fundamentele mai bune ale acelei reforme sunt deschiderea, transparența, statul de drept și răspunderea ministerială care constituie trăsăturile democrațiilor de piață liberă. Inovația și creativitatea necesare pentru a soluționa problemele lumii prosperă cel mai bine în societățile deschise”, conchide Foreign Affairs.

Publicația britanică Emerging Europe, specializată în Europa de Est, publică o pledoarie pentru extinderea UE bazată pe succesul integrării statelor care au aderat în 2004. Dacă acel val a fost fără îndoială „o poveste economică de succes”, articolul recunoaște că pe partea politică „UE mai are și limitări”, exemplificând prin cazul Ungariei. Din păcate, alte publicații ne mai oferă și alte exemple în acest sens. Ziarul Mediapool din Bulgaria scrie că jurnalistul bulgar Dimităr Stoianov de la site-ul de investigații BIRD a fost arestat „pentru huliganism și amenințare cu arma” în urma unei altercații pornite de un angajat al fiscului. Același fisc la care a fost angajat și cumnatul ministrului bulgar de interne Kalin Stoianov, cu privire la care BIRN e pe punctul de a finaliza un material de investigație. „Acum o săptămână Asociația Jurnaliştilor Europeni – Bulgaria a cerut demisia lui Stoianov din cauza unui proces SLAPP intentat de el contra lui Dimităr Stoianov și Atanas Ciobanov de la BIRD”, mai precizează Mediapool. Între timp, în Macedonia de Nord, țară candidată la aderarea la UE, „jurnaliștii acuză deopotrivă puterea și opoziția că s-au înhăitat pentru a restricționa libertatea presei înainte de alegeri”, transmite portalul european Politico. „Parlamentul a modificat în februarie legea presei ridicând interdicția publicității guvernamentale și municipale la posturi TV și radio”, legea fiind promulgată în martie. Opozanții măsurii afirmă că „publicitatea de stat poate restricționa libertatea presei, făcând publicațiile dependente financiar de guvern, ceea ce duce la auto-cenzură și relatări părtinitoare”. Publicitatea de stat poate fi și „unealtă de răsplătire sau pedepsire a presei în funcție de relatările ei despre activitatea guvernului, ceea ce creează în cele din urmă un mediu ostil jurnalismului independent și subminează rolul presei de câine de pază” al democrației.

Andrei Suba

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult