”Alegerile din Germania: Conservatorii din nou la putere, rezultat istoric pentru extrema dreaptă”, titrează Les Echos rezumând într-o singură frază efectele alegerilor de duminică despre care revista Time avertiza că ar putea ”transforma Uniunea Europeană”.
Revista presei
Chiar dacă s-a situat pe locul al doilea, partidul de extremă dreaptă AfD – care se bucură de sprijinul vocal al unor aliați cheie ai președintelui american Donald Trump – urmează să rămână în opoziție, anticipează Le Monde, explicând că toate celelalte partide au promis să-l țină departe de putere și în spatele unui „cordon sanitar” de necooperare. Pe de altă parte, este puțin probabil ca învingătorii în alegerile de duminică, creștin-democrații din CDU să poată forma un guvern doar cu un singur partener, remarcă Rai News, notând că va fi nevoie de cooptarea partidelor din actuala coaliție de guvernământ, și anume social-democrații și Verzii. Agenția italiană de știri mai observă că SPD, partidul actualului cancelar, Olaf Scholz, a suportat o înfrângere grea, pierzând în jur de 10% față de alegerile din 2021.Totodată, Rai News constată că amestecul puternic în alegerile germane al lui Elon Musk, care a făcut campanie pe rețeaua sa de socializare X în favoarea extremei drepte, nu pare să fi avut vreo greutate, întrucât AfD a rămas undeva la nivelul consolidat în lunile precedente.
Politico prezintă un portret al viitorului cancelar, Friedrich Merz, care va deveni” liderul celei mai mari puteri europene într-un context în care Statele Unite întorc spatele” Bătrânului Continent. Văzut de Politico drept cancelarul cel mai proamerican din istoria Germaniei, ”Merz este pe punctul de a prelua puterea într-un moment în care îndrăgita sa Americă a devenit din prieten indispensabil un ”prieten-rival”. Merz și alți lideri europeni văd din ce în ce mai mult că SUA nu mai este un far – acel „oraș strălucitor pe un deal”, cum îi plăcea lui Reagan să-l numească – ci mai degrabă o altă forță care se alătură Rusiei și Chinei pentru a distruge în mod constant democrațiile europene din ce în ce mai fragile”, comentează Politico. Pe aceeași linie merge și portretul creionat de cotidianul britanic The Guardian. „După ce s-a prezentat la începutul campaniei electorale drept un om de afaceri asertiv, care ar fi bine echipat pentru a încheia înțelegeri față în față cu mercantilul Donald Trump, Merz a fost forțat să-și schimbe poziția în câteva ore după ce președintele SUA a inversat povestea războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei”, scrie The Guardian. ”Provocarea este uriașă. Ruptura peste noapte din relațiile dintre Washington și Berlin, despre care Merz a vorbit în termeni deloc impreciși ca fiind o „despărțire epocală”, este probabil să devină elementul definitoriu al mandatului său și va domina, cu siguranță, o agendă deja supraîncărcată. În calitate de lider al celei mai mari economii a Europei, gestionarea crizei va fi crucială pentru modul în care continentul va rezista unei noi ordini mondiale”, conchide cotidianul britanic.
La împlinirea a trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, mai mulți lideri ai Uniunii Europene merg luni la Kiev pentru a-și arăta „sprijinul neclintit”, notează Le Figaro, constatând că europenii strâng rândurile în încercarea de a prezenta un front unit în fața negocierilor de pace inițiate de Donald Trump și Vladimir Putin. Pe lângă prezența fizică în capitala Ucrainei a unor lideri precum Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Antonio Costa, președintele Consiliului European,
și a mai multor șefi de guvern, europenii discută și despre un nou pachet de ajutor militar, în valoare de cel puțin 6 miliarde de euro, dar care ar putea ajunge până la 20 de miliarde, conform unor surse citate de Le Figaro. În același timp, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer merg la Washington pentru a prezenta proiectul unei forțe care să descurajeze Rusia, notează Wall Street Journal, detaliind că Marea Britanie și Franța elaborează un plan pentru a desfășura până la 30.000 de soldați europeni de menținere a păcii în Ucraina dacă Moscova și Kievul ajung la un acord de încetare a focului. Propunerea europeană se bazează pe a-l convinge pe președintele Trump să accepte un rol militar limitat al Statelor Unite pentru a proteja trupele europene din Ucraina dacă acestea sunt puse în pericol și pentru a descuraja Rusia să încalce orice încetare a focului, mai scrie Wall Street Journal.
Duminică, în ajunul zilei în care se vor împlini trei ani de la invazie, Volodimir Zelenski a declarat într-o conferință de presă că este dispus să renunţe la mandatul său prezidenţial în schimbul păcii și dacă țara sa ar putea fi acceptată în NATO, transmite BBC, reținând din conferința de presă și că liderul de la Kiev nu se simte ofensat de declaraţiile de săptămâna trecută ale lui Donald Trump, care l-a descris ca fiind un „dictator fără alegeri”. Zelenski a subliniat nevoia ţării sale de garanţii de securitate din partea SUA: „Ţările noastre au relaţii strategice şi suntem parteneri. Şi cred că nu avem dreptul, ca preşedinţi, să pierdem parteneriatul dintre ţările noastre. De aceea pentru mine este foarte important sprijinul preşedintelui şi sprijinul Senatului, Congresului, al celor două partide ale voastre”, a mai subliniat Zelenski, citat de BBC.
”La trei ani de la declanșarea războiului pe scară largă, ucrainenii au regresat de la visul unei victorii la speranța unei păci injuste”, constată eseistul Andriy Lyubka într-un articol de opinie pentru The Kyiv Independent. ”Acum, auzim discuții despre un potențial acord de pace, dar este deja clar că, indiferent de modul în care se va desfășura, pentru Ucraina, va fi umilitor – unele rezultate mai rele decât altele, dar niciunul cu adevărat just. Un acord de pace poate opri cel puțin temporar vărsarea de sânge, dar nu va restabili cel mai important lucru. Și nu mă refer la teritoriile pierdute, ci vorbesc despre justiție”. ”În loc să se confrunte cu închisoarea sau izolarea, agresorul va lua un loc la reuniuni internaționale prestigioase, dictându-și propriile condiții. Un criminal ale cărui crime au fost înregistrate de milioane de ori în cel mai documentat război din istoria omenirii nu va fi judecat, ci va râde în fața noastră. Și te face să vrei să strigi: Nu se poate!”, scrie eseistul ucrainean, care recunoaște, la rândul său, că după trei ani de război îi vine și lui uneori să strige: Opriți planeta, vreau să cobor!” (Carolina Ciulu)
