Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 24 iunie

Revista presei internaționale – 24 iunie

scris de Z.V.
22 afisari

Marile cotidiene internaționale scriu despre așteptata undă verde din partea Bruxelles-ului pentru aderarea Ucrainei, Georgiei și Moldovei la Uniunea Europeană.

„Este un moment decisiv pentru Uniunea Europeană. Sunt încrezător că vom acorda statut de candidat Ucrainei și Moldovei și vom exprima o perspectivă europeană clară și puternică pentru Georgia”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, la sosirea sa la summitul șefilor de stat UE, după cum transmite agenția ANSA. ”Liderii europeni sunt hotărâți să îi acorde Ucrainei statutul de candidat – o decizie istorică, menită să-i deschidă ușa spre statutul de membră acestei țări măcinate de război, demersul constituind o lovitură la adresa lui Vladimir Putin”, notează The Guardian, care adaugă: ”De obicei, examinarea candidaturii unei țări durează ani de zile, dar UE și-a accelerat simțitor procesul, revoltată fiind de brutalitatea atacului rusesc, dar și pentru a-și manifesta solidaritatea față de apărătorii Ucrainei”.

„Ucraina se confruntă cu un adevărat iad pentru un motiv cât se poate de simplu: dorința ei de a adera la UE”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în ajunul reuniunii. Salutând această decizie favorabilă, Zelenski a spus: „Este ca și cum am răzbi la lumină din întuneric”. Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a subliniat că statutul de candidat „va pune astfel capăt unor decenii întregi de ambiguitate: Ucraina înseamnă Europa” și ea nu face parte din “lumea rusă”. Guardian avertizează că tratativele de aderare vor dura ani de zile, iar procesul ar putea urma un curs descendent în cazul în care viitorul guvern de la Kiev nu va reuși să impună reforme pe tema statului de drept și nu își va alinia economia la standardele UE.

Sub titlul ”Complicata extindere a Uniunii Europene”, Euronews reamintește că Ucraina, Moldova și Georgia sunt ultimele țări dintr-o lungă listă de așteptare la aderare. Albania și Macedonia de Nord sunt deja țări candidate, Bosnia și Herțegovina a aplicat în 2016, în timp ce Serbia a deschis negocieri de aderare din 2014, momentan blocate,la fel ca în cazul Turciei și Muntenegrului (Islanda chiar a renunțat, suspendând negocierile în 2013, după trei ani de negocieri inutile pe 35 de teme diferite).

Căderea guvernului de la Sofia suscită vii dezbateri în presa internațională. Pentru publicația elenă LIBERAL, criza politică din Bulgaria reprezintă o încercare de infiltrare a Rusiei în Balcani. Căderea în Bulgaria, după numai șase luni, a guvernului prim-ministrului centrist Kiril Petkov nu este considerată ca picată din senin. Se consideră că relațiile strânse ale fostei administrații Borisov cu Kremlinul și infiltrarea Rusiei în țară, în combinație cu atitudinea politicianului centrist, care din primul moment s-a poziționat pe linia Occidentului, au contribuit semnificativ la evoluțiile care au dus țara într-o criză politică profundă, într-un moment în care scumpirile, inflația și criza energetică sunt în plin avânt.

„În Balcanii de Vest, evoluțiile sunt îngrijorătoare și aduc Europa în fața necesității de a acționa imediat”, este concluzia la care ajunge publicația elenă.
Și revista americană FOREIGN POLICY notează faptul că anii de neglijare și duplicitatea UE în privința regiunii Balcanilor s-au întors acum, într-un moment de vulnerabilitate, pentru a bântui America și Europa. Bulgaria, țară de la Marea Neagră poziționată strategic între Turcia, România și Ucraina s-ar putea transforma dintr-un susținător vital al Kievului într-un partener fățiș al Moscovei. Actualul premier pro-occidental Kiril Petkov a fost demis printr-un vot de neîncredere, iar președintele pro-rus Radev va cârmui țara până la alegerile anticipate. Conduși de Radev, prietenii Moscovei de la Sofia s-au folosit de tactici de intimidare după modelul Kremlinului împotriva țării vecine mai mici, Macedonia de Nord. Sofia nu folosește bombe, ci împiedică Skopje să-și înceapă negocierile de accedere în UE până când macedonenii nu vor ceda în fața revendicărilor bulgare, rezultă din analiza americanilor de la Foreign Policy. Aceste dispute complicate referitoare la istorie și teritoriu sunt de notorietate în Balcani și-n alte părți ale Europei de Est – și numai bune pentru a fi exploatate de Kremlin, crede la rândul său Corriere della Sera. ”În combinație cu schimbarea forțată a istoriografiei, Sofia poate submina fundațiile statului macedonean. Iar Moscova înțelege că acest lucru deschide calea unei destabilizări mai mari a întregii regiuni, întrucât Serbia, Grecia și Albania au și ele propriile revendicări istorice și teritoriale față de Skopje”.

NEW YORK TIMES analizează situația politică din Rusia, constatând că există slabe semne de opoziție fermă față de Putin din partea elitei ruse. Aproape niciun miliardar rus nu s-a pronunțat împotriva războiului, chiar dacă sancțiunile au înghețat miliarde de dolari în activele lor din Occident. În schimb, mulți aleg să rupă legăturile cu Europa și cu Statele Unite și să se abțină de la a critica Kremlinul. Această poziție e în conformitate cu afirmațiile constante ale lui Putin, potrivit cărora este mai bine să-ți legi soarta de Rusia, decât de Occident, subliniază publicația americană.

Ruxandra Lambru – Agenția de presă RADOR

Parerea ta

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult