Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale, 24 mai 2021

Revista presei internaţionale, 24 mai 2021

scris de Z.V.
47 afisari
„Furie în Europa din cauza actului de „piraterie aeriană” comis de Belarus împotriva aeronavei care efectua un zbor de la Atena la Vilnius”, titrează ziarul elen To Vima, detaliind că „thrillerul” în care a fost implicat avionul Ryanair „capătă implicaţii politice”.
Liderii europeni condamnă autorităţile din Belarus după ce acestea au forţat un avion de linie să aterizeze la Minsk pentru a-l putea aresta pe jurnalistul belarus de opoziție Roman Protasevici, notează şi Washington Post. „Un act absolut inacceptabil”, a fost declaraţia imediată a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizând totodată că „orice încălcare a regulilor internaționale privind transportul aerian va avea consecințe”, notează agenţia rusă Tass. „Aterizarea forţată a unui avion comercial pentru arestarea unui ziarist este un act fără precendent, şocant”, a fost şi declaraţia premierului grec Kyriakos Mitsotakis, citat de Proto Thema, în timp ce preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a cerut „aliaților NATO și UE să răspundă imediat la amenințarea pe care regimul belarus o reprezintă pentru aviația civilă internațională. Comunitatea internațională trebuie să ia măsuri imediate pentru a face ca acest lucru să nu se mai repete”, a subliniat Nauseda, citat de To Vima.
Economia europeană „pare pregătită de revenire”, constată Wall Street Journal, argumentând că sondajele realizate în rândul mediului de afaceri arată „o revenire a activității mai puternică decât se prevedea, deoarece restricțiile guvernamentale se relaxează și consumatorii își recapătă încrederea pe măsură ce vaccinările cresc”. În Europa, aproape o treime din adulți au primit o doză de vaccin, iar măsurile de deschidere s-au înmulțit, mai scrie Wall Street Journal. Bloomberg atrage însă atenţia că  „Rezervele de vaccinuri anti-Covid-19 încep să depășească cererea în estul Uniunii Europene”. „România reprezintă un foarte bun exemplu”, explică Bloomberg, detaliind: „În timp ce numai o cincime din cei 19 milioane de locuitori ai ţării au primit până acum măcar o doză, listele de așteptare au dispărut și centrele de vaccinare fără programare le sunt deschise tuturor. Sâmbătă unii miniștri s-au prezentat personal la centre de vaccinare pentru a-i atrage pe cei mai puțin entuziasmați”. Constatând probleme similare şi în ţările din jur, dar şi un grad mare de scepticism în ţările occidentale, Bloomberg avertizează că „această evoluție ridică semne de întrebare dacă vaccinarea poate asigura imunitatea de turmă pe care și-o dorește continentul”. De pe frontul luptei cu coronavirusul, Le Figaro vine însă cu o veste bună. Potrivit unui studiu realizat de Spitalul Universitar din Strasbourg, anticorpii obţinuţi în urma trecerii prin boală ar putea persista până la 13 luni, permiţând neutralizarea „virusului sălbatic (forma iniţială a virusului) şi a variantei britanice, dar nu şi a celei sud-africane”. Studiul subliniază că vaccinarea, chiar cu o doză, „întăreşte protecţia contra variantelor, crescând semnificativ” cantităţile de anticorpi, mai scrie Le Figaro.
Euronews analizează planurile de Redresare şi Rezilienţă depuse de România şi Polonia la Bruxelles şi consideră că, în forma lor actuală, „neutralitatea climatului este o destinație imposibilă”. „Niciuna dintre cele două țări nu este pregătită să pună capăt dependenței de cărbune și nici să stabilească un termen-limită ferm pentru tranziția lor vizând renunțarea la acest combustibil ca principală sursă de energie”, explică Euronews. „Polonia și-a stabilit deja o serie de planuri care vizează cea mai mare prelungire a folosirii gazelor naturale din Uniunea Europeană, dorind să ajungă pe locul al treilea din UE ca producătoare de gaze și să tripleze uzul acestui gen de energie până în 2030. România s-a angajat și ea să facă noi investiții în gaze în valoare de 600 de milioane de euro – un demers pe care în mod eronat îl califică drept o reorientare spre combustibili de tranziție”, detaliază Euronews, constatând şi că „Foarte puține fonduri vor fi alocate producției de energie regenerabilă, cum ar fi parcurile eoliene și solare”. „În consecință, acest fapt dă de înțeles că, în România și în Polonia, Noul Acord Verde – angajamentul UE de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în anul 2060 – e mort încă de la început”, conchide Euronews.
New York Times analizează ultima ediţie a concursului Eurovision şi se întreabă „ce am aflat după marea finală din 2021”. Prima concluzie este că rockul n-a murit, cel puţin nu în Europa. „Victoria formației Maneskin cu melodia ’Zitti e Buoni’ (Tăcuți și buni), o melodie cu accente obscene și cu versuri despre fumat, nu a fost singurul semn al renașterii rockului”, scrie ziarul american, dând ca exemple suplimentare şi melodiile cu care au participat Finlanda şi Portugalia. A doua concluzie este că „franceza ar putea deveni cea de-a doua limbă care să cucerească muzica pop la nivel mondial”, având în vedere că melodiile care s-au situat pe locurile doi şi trei au fost cântate în franceză. Iar a treia concluzie, formulată ironic de New York Times, este că „Europa urăște Marea Britanie (şi Germania, dar ceva mai puțin)”. „James Newman, concurentul din partea Marii Britanii, a avut parte de cea mai jenantă noapte, neprimind niciun punct din partea juriului, dar nici din partea publicului. Este pentru prima oară din 2003 încoace, când Marea Britanie termină concursul cu zero puncte”, explică New York Times, întrebându-se dacă acest lucru a avut legătură cu ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Totuşi ziarul american se îndoieşte că acesta ar putea fi motivul, având în vedere că Germania, „forța dominantă a politicii europene, a primit doar trei voturi, ocupând penultimul loc”. În final, New York Times îşi exprimă aprecierea pentru procesul de votare folosit de Eurovision, ce presupune şi participarea publicului, şi avansează ideea că şi alte evenimente similare, precum Premiile Grammy, ar trebui să adopte sisteme similare de vot.
Carolina Ciulu, RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult