Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 24 mai 2022

Revista presei internaționale – 24 mai 2022

scris de Z.V.
24 afisari

Războiul din Ucraina se află în centrul atenției presei internaționale, care urmărește situația de pe teren dar și evoluțiile internaționale legate de acest context de insecuritate din estul Europei.
„Ucraina refuză să facă concesii și cere mai mult armament occidental”, titrează publicația spaniolă Cope. „Ucraina, care speră că sosirea mai multor arme occidentale o va ajuta să echilibreze forțele cu Rusia și chiar să îi permită să intre într-o contraofensivă, și-a reiterat refuzul de a face concesii Moscovei. ‘Negocieri cu o țară care a luat ostatici milioane de oameni? Avem o idee mai bună: lumea trebuie să fie de acord să furnizeze Ucrainei lansatoare de rachete multiple autopropulsate și alte arme grele pentru a debloca Marea Neagră’, a scris pe Twitter Mihailo Podoliak, consilier al Președinției Ucrainei”, arată Cope.
Un tribunal ucrainean a condamnat primul militar rus la închisoare pe viață pentru crime de război, anunță Euronews. „Primul proces pentru crime de război în conflictul ucrainean s-a încheiat într-un timp record: un tribunal a condamnat un militar rus la închisoare pe viață pentru uciderea de civili ucraineni. Sergentul Vadim Șișimarin, 21 de ani, a fost condamnat pentru că a împușcat un civil în cap în satul Sumî. El era acuzat de ‘încălcarea legilor și a obiceiurilor războiului’. Soldatul a pledat vinovat, dar a adăugat că a tras după ce a primit un ordin în acest sens de la superiorul său”. Pe de altă parte, procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, citat de agenția Unian, a declarat că autorităţile ucrainene au deschis aproximativ 13.000 de dosare legate de presupuse crime de război comise de militari ruşi în cursul invaziei în Ucraina.
Polonia a decis să rezilieze acordul din 1993 cu Rusia privind gazoductul Yamal, în ceea ce este un angajament clar de a deveni complet independentă de gazul rusesc, arată El Periodico din Spania. „Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a confirmat corectitudinea hotărârii guvernului polonez de a deveni complet independent de gazul rusesc. Am știut întotdeauna că Gazprom nu este un partener de încredere”, a spus ministrul mediului din Polonia. „Rezilierea contractului a fost un pas firesc după întreruperea livrărilor rusești către Polonia luna trecută, ceea ce a reprezentat o încălcare a contractului”, a spus ministrul polonez. Această măsură nu va afecta fluxurile de gaze din Germania către Polonia prin gazoductul operat de o entitate poloneză, a adăugat ministrul în declarații făcute pentru agenția poloneză PAP.
Făcând referire la demersurile Finlandei și Suediei de a deveni membri NATO, publicația portugheză Diario de Noticias comentează că „de la începutul invadării Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie, tradiționalele reţineri ale opiniei publice din aceste țări nordice de a face parte din alianța militară fondată în 1949 au dispărut radical, iar partidele politice suedeze și finlandeze și-au adaptat viziunea la noua realitate. Este o dovadă excelentă a modului în care războiul pe care Vladimir Putin refuză să-l califice drept război a ajuns să afecteze geopolitica acestui continent și să anuleze neutralitatea Finlandei și a Suediei. Cererea de aderare a celor două țări la alianță are șanse mici să nu aibă succes, oricât de mult un membru actual, precum Turcia, va încerca să creeze obstacole. Este clar că este vorba, din partea Ankarei, despre o strategie privind obținerea unor dividende politice (interne și externe), și nu despre o opoziție reală față de aderarea suedezilor și finlandezilor”, mai arată Diario de Noticias.
Pe fondul efectelor războiului din Ucraina și al migrației provocate de invazia rusă, lumea a depășit pentru prima dată pragul de 100 de milioane de refugiaţi. Cifra a fost dată publicităţii de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați, citat de publicația braziliană Folha. „O sută de milioane este o cifră cruntă, îngrijorătoare și alarmantă în egală măsură. Este un record care nu ar fi trebuit niciodată stabilit”, a declarat Înaltul Comisar Filippo Grandi.
Și pe axa SUA-China se mențin tensiuni, legate de situația Taiwanului. China îi cere președintelui american „să nu-i subestimeze” determinarea, scrie La Libre Belgique. China i-a cerut lui Joe Biden „să nu-i subestimeze ferma hotărâre de a-şi proteja suveranitatea”, după afirmaţiile preşedintelui american care se angaja să apere militar Taiwanul în caz de invadare de către armata Beijingului. După ce a întreţinut multă vreme o anumită ambiguitate, preşedintele american, Joe Biden, a confirmat luni la Tokyo că Statele Unite vor apăra militar Taiwanul dacă Beijingul ar invada insula. Statele Unite, care au făcut din China un rival strategic, rămân cel mai important partener şi furnizor de arme al insulei.
Pe de alta parte, preşedintele american, Joe Biden, a anunţat la Tokyo lansarea unui nou parteneriat economic în Asia-Pacific. Potrivit France24, Cadrul Economic pentru Indopacific prevede mai multă integrare între membrii săi în patru domenii cheie: economia digitală, lanţurile de aprovizionare, energiile verzi şi lupta împotriva corupţiei. Este un proiect pe care China nu îl vede cu ochi buni, arătând că este „sortit eşecului”. Această iniţiativă americană „pare clar destinată să ofere în Asia-Pacific o alternativă la China, a doua putere economică mondială cu influenţă tot mai mare în regiune”, comentează France24. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult