Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 24 noiembrie 2022

Revista presei internaționale – 24 noiembrie 2022

scris de Z.V.
39 afisari

Aflat de atâtea luni în atenția presei internaționale, războiul Rusiei în Ucraina amenință să depășească teritoriile celor două țări. În acest sens, vești îngrijorătoare ne-au parvenit din Republica Moldova, unde, ieri (miercuri, 23 nov.) atacurile Rusiei împotriva Ucrainei amenințau să lase țara în beznă.

„Moldova, o țară vecină cu Ucraina, a cărei rețea electrică datând din epoca sovietică rămâne interconectată cu cea a Ucrainei, se confruntă cu o mare criză de curent în mai toată țara”, informa cotidianul american The New York Times, citându-l pe Andrei Spînu, ministrul moldovean al infrastructurii. Dar ziarul moldovean Timpul ne dă vești bune, anunțând că, „deși mai multe localități din Moldova, inclusiv capitala Chișinău, rămăseseră fără energie electrică în urma atacurilor cu rachete ale Rusiei, compania națională Moldelectrica a reușit să restabilească conectarea la lumină”. Numai că, din nefericire, moldovenii nu au de ce să se bucure prea tare, și iată de ce: potrivit ziarului moscovit Pravda, “Gazprom a precizat că își rezervă dreptul de a opri livările de gaze către Moldova în cazul în care compania națională Moldogaz își încalcă obligațiile de plată și condițiile necesare stingerii unei datorii istorice de circa 700 milioane dolari, datorie care încă nu a fost achitată”.

În ceea ce o privește, oscilând între ofensivă și defensivă, nici Rusia nu ar avea motive să se arate prea optimistă. Iată un asemenea motiv: urmând exemplul Adunării Parlamentare a NATO, „miercuri, Parlamentul European a calificat Rusia drept țară promotoare a terorismului”, anunță cotidianul francez Le Monde. Potrivit aceluiași ziar, „eurodeputații au invitat Uniunea Europeană și statele membre să aplice cadrul juridic european care permite impunerea unor dure sancțiuni țărilor considerate drept promotoare ale terorismului”. Le Monde precizează totodată că „textul a trecut cu 494 de voturi ‚pentru’, 58 ‚împotrivă’ și 44 de abțineri”. Referindu-se la același subiect, ziarul italian La Repubblica observă că „trei europarlamentari italieni au votat împotrivă, iar cei din Mișcarea 5 Stele s-au abținut”. Același ziar precizează că declarația vizează „mai ales organizația paramilitară Grupul Wagner”. Dar Rusia a urmărit și ea votul din Parlamentul European, iar cotidianul Izvestia a și descoperit un europarlamentar care ar fi votat împotriva declarației europene. Este vorba despre slovacul Milan Ukric, care, potrivit ziarului moscovit, ar fi declarat că,” în Occident, există o cursă politică sub sloganul ‚cine țipă mai tare împotriva Rusiei’”. „Alți europarlamentari care au votat împotriva declarației europene au fost reprezentanții partidului Fidesz al premierului Viktor Orbán”, după cum relevă ziarul budapestan Heti Világgazdaság. Citat de același ziar, europarlamentarul István Ujhelyi motivează poziția Fidesz: “Va fi dureros și rușinos când într-o zi, europarlamentarii vor trebui să dea socoteală în fața lumii și a națiunii maghiare pentru acțiunile lor de acum”. Oricum, am zice că agenția britanică de presă Reuters a lămurit rapid lucrurile, anunțând că, “după vot, pagina web a Parlamentului European a fost victima unui atac cibernetic”.

Și dacă tot am ajuns la Ungaria, să ne oprim și asupra recentului scandal provocat de apariția premierului Viktor Orbán la un meci de fotbal, arborând o eșarfă cu harta Ungariei Mari. Cotidianul britanic The Guardian informează că “Ucraina și România s-au declarat neplăcut impresionate”, iar Ministerul român de Externe a dorit să-și exprime “ferma noastră dezaprobare a acestui gest. Orice manifestare revizionistă, indiferent sub ce formă, este inacceptabilă, contrazicând realitățile actuale și angajamentele comune”, se arată în declarația ministerului, citată de cotidianul britanic. După cum era de așteptat, nu au lipsit nici comentariile presei maghiare pe marginea incidentului, drept care încheiem cu un citat din ziarul budapestan de limbă engleză Hungary Today: “Atitudinea anumitor țări vecine este de neînțeles”, afirmă un parlamentar al partidului Fidesz, condus de premierul ungar. “În loc să fie mulțumite că s-au aflat în momentul potrivit la locul potrivit și că, la Trianon, s-au trezit cu ceva la care nu se așteptau, ele se declară mereu iritate. Ca și când ar fi nemulțumite și rănite de faptul că niște teritorii ungare le-au fost anexate în urma deciziilor nemiloase ale marilor puteri”.

Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR

Parerea ta

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS