Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 24 octombrie

Revista presei internaționale – 24 octombrie

scris de Z.V.
48 Afisari

Realegerea lui Xi Jinping pentru un al treilea mandat în fruntea Chinei generează îngrijorare în presa internațională din cauza ”puterii fără niciun control”, cum o numește Washington Post, pe care președintele chinez a obținut-o eliminând regulile instituite după dictatura sinistră a lui Mao Zedong, după cum observă același cotidian american.

Revista presei

”Xi Jinping își extinde puterea, promovând în echipa de conducere doar persoane loiale și îndepărtând vocile moderate”, constată New York Times, în timp ce Bloomberg subliniază că pentru prima dată în ultimii 25 de ani în Biroul Politic al Partidului Comunist nu a fost aleasă nicio femeie. ”Puterea neîmpărțită cu nimeni” îi va permite președintelui chinez să-și întărească ”autoritarismul pe plan intern și naționalismul fără nicio reținere pe plan extern”, consideră Le Figaro, idee împărtășită și de Institutul pentru Politică Strategică din Australia care, potrivit Sky News, avertizează că ”sub conducerea lui Xi, China va deveni tot mai agresivă”. Și Administrația Biden a dezvăluit luna aceasta un plan strategic al Chinei în materie de securitate națională, subliniind că: „Beijingul are intenția și dispune tot mai mult de capacitatea de a reface ordinea internațională, astfel încât câmpul internațional de manevră să ajungă în beneficiul său”, notează Wall Street Journal, preluând o serie de declarații făcute în ultimul timp de oficiali din SUA, Regatul Unit și Uniunea Europeană care semnalează că ”îngrijorarea capitalelor occidentale față de Beijing este în creștere”. ”Va deveni ascensiunea Chinei o problemă de tip Rusia?” se întreabă Euractiv, în timp ce Voice of America analizează în ce măsură Beijingul va încerca o reunificare forțată cu Taiwanul în anii următori. ”Remanierea conducerii militare a Chinei transmite un mesaj clar cu privire la concentrarea asupra Taiwanului” este perspectiva oferită de South China Morning Post asupra promovării în funcția de vicepreședinte al Comisiei Militare Centrale a unui general a cărui arie de responsabilitate a acoperit Taiwanul și Marea Chinei de Est.
În Italia, fostul premier Mario Draghi i-a predat duminică ștafeta noului prim-ministru Georgia Meloni, care, la rândul ei, a cerut cabinetului pe care îl conduce ”să fie uniți pentru a înfrunta situațiile de criză”, după cum notează agenția italiana Ansa. Le Monde constată că lidera de extremă dreaptă a prezentat un guvern menit să liniștească partenerii Romei, numind în funcții cheie (precum afaceri externe, relațiile cu Europa, economie) personalități cu experiență și pro-europene. ”Nu știm încă sub ce auspicii se va plasa guvernul Giorgiei Meloni, dar îl cunoaștem deja pe zeul care va guverna relațiile cu Europa: Ianus cel cu două fețe” comentează Les Echos, observând că în discursul ei, Giorgia Meloni alternează amenințările și declarațiile liniștitoare la adresa Bruxelles-ului. În ciuda ”trecutului ei suveranist”, ea știe că viitorul țării sale depinde în mare măsură de Europa și de succesul planului de redresare întocmit de Mario Draghi, conchide Les Echos. ”Meloni – o figură ambiguă pe care o așteaptă o muncă grea” este și caracterizarea făcută de The Guardian primei femei ce ocupă funcția de prim-ministru în Italia și care ”trebuie să conducă țara într-una din cele mai delicate perioade ale sale, încercând să țină sub control o coaliție cu un temperament dificil”, după cum scrie cotidianul britanic. ”Meloni a promis că executivul ei va fi ferm pro-NATO și va susține sancțiunile UE împotriva Rusiei ca urmare a invadării Ucrainei, însă această poziție ar putea fi dificil de menținut pe măsură ce războiul se va prelungi”, având în vedere atitudinea celorlalți doi parteneri de coaliție, adică ”admirația exprimată în trecut de Matteo Salvini față de Vladimir Putin și criticile liderului de extremă-dreaptă față de sancțiunile europene pentru impactul pe care acestea îl au asupra afacerilor italiene, precum și relația de prietenie afișată de Berlusconi cu președintele rus”, mai scrie The Guardian.
În Marea Britanie, ”Rishi Sunak, profetul dezastrului, crede că i-a venit rândul”, titrează The Times, detaliind că la numai câteva săptămâni după ce a fost învins de Liz Truss, fostul ministru de finanțe în guvernul Boris Johnson se pregătește să-și lanseze pentru a doua oară campania pentru preluarea conducerii conservatorilor, bazându-se pe o platformă de conservatorism fiscal. Potrivit The Telegraph, și fostul premier Boris Johnson ar fi strâns cele 100 de semnături necesare pentru o nouă candidatură la conducerea Partidului Conservator și, implicit, la funcția de prim-ministru, însă ulterior, în cursul nopții de duminică, Johnson a anunțat că se retrage din cursă. Un ”circ ridicol și haotic”, consideră opoziția, prin vocea liderului laburist, Keir Starmer, citat de The Guardian, în timp ce The Indepedent preia opiniile câtorva din miile de protestatari care au mărșăluit sâmbătă la Londra pentru readerarea Marii Britanii la UE și care văd în Brexit drept principala cauză a crizei politice actuale.
Cazul suspendării Simonei Halep din cauza unui test pozitiv la controlul anti-doping se regăsește de asemenea în paginile presei internaționale. În luna august într-o probă prelevată de la jucătoarea de 31 de ani a fost depistată substanţa interzisă Roxadustat. Utilizată între altele pentru afecţiuni renale, substanța generează creşterea numărului de globule roşii şi garantează o mai bună oxigenare a sângelui, explică Süddeutsche Zeitung, adăugând și că ”într-o declaraţie emoţionantă, Halep a afirmat că nu a trișat niciodată, deoarece acest lucru contravine tuturor valorilor cu care a crescut: „Voi lupta până la capăt. Aici nu este vorba de bani sau de titlu, este vorba de dragostea faţă de acest sport pe care îl practic de 25 de ani”, mai reține cotidianul german din declarația Simonei Halep. Amintind că este vorba de ”una dintre cele mai mari campioane din lumea tenisului”, New York Times notează că Halep nu a mai fost niciodată suspendată din cauza dopajului. Cotidianul american observă că deseori sportivele în situația lui Halep, o situație în care s-a aflat și Maria Șarapova când s-a decoperit că lua medicamente pentru inimă interzise, susțin că medicul le-a prescris medicamentele din motive întemeiate și că sportivii nu știu că acestea se află pe lista substanțelor interzise. Cu toate acestea regulamentul antidoping îi consideră vinovați pe sportivi pentru orice substanță (ilegală) descoperită în organismul lor, conchide New York Times. (Carolina Ciulu)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult