Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 25 ianuarie

Revista presei internaționale – 25 ianuarie

scris de Z.V.
154 Afisari

”Protestele fermierilor s-au propagat ca un incendiu în întreaga Europă și nu par să se apropie de sfârșit”, constată Euronews, detaliind că: ”după România, Polonia, Germania, Spania și alte țări, acum a sosit rândul asociațiilor franceze, care de câteva zile blochează cu tractoarele lor accesul la unele drumuri și autostrăzi din ţară, făcând presiuni asupra noului guvern condus de Gabriel Attal”.

Revista presei

”Exasperarea fermierilor are mai multe cauze: venituri insuficiente din cauza unor prețuri prea mici în raport cu costurile de producție, constrângeri administrative și de mediu în creștere, dar și percepțiile negative ale unei părți a populației urbane, care îi arată cu degetul pe agricultori ca fiind poluatori”, explică Le Monde. Le Figaro observă că protestele se bucură de o susținere largă în rândul francezilor, 89% dintre ei fiind de acord cu ele, potrivit unui sondaj. Pe de altă parte, după cum remarcă Le Monde, ”partidele populiste europene sunt în fruntea transformării furiei fermierilor în furie electorală”. ”În spatele nemulțumirii agricole, se află Pactul Verde European și o tranziție ecologică simțită ca nedreaptă de lumea rurală”, iar ”aceste teme sunt exploatate de extrema dreaptă și de dreapta conservatoare pentru a promova un discurs anti-european și anti-ecologist, exacerbând în același timp divizarea dintre comunitățile rurale și urbane”. Cotidianul francez mai constată că ”în ciuda crizei climatice și a consecințelor ei dezastruoase (inclusiv pentru fermieri), discursurile nemulțumirii se întăresc într-un context de precaritate în lumea agrară și de blocare în agricultura convențională poluantă și aducătoare de sărăcie”. În aceste condiții, Comisia Europeană va lansa joi, 25 ianuarie, un „dialog strategic” cu privire la viitorul agriculturii, un dialog care însă este deja criticat ca ”fiind prea târziu”, după cum constată Euractiv.

Și tot pe frontul nemulțumirilor sociale, o grevă record a mecanicilor de locomotivă va paraliza traficul timp de șase zile în Germania, notează Le Figaro. Mișcarea socială, cauzată de un conflict privind salariile și orele de lucru, este de așteptat să dureze cel puțin până luni, 29 ianuarie și se estimează că va provoca pierderi de câteva sute de milioane de euro celei mai mari economii a Europei. Dincolo de Ocean, prospătul președinte al Argentinei, Javier Milei, se confruntă, la rândul lui, cu prima grevă generală împotriva politicilor sale ultraliberale, la doar 45 de zile de la preluarea mandatului, remarcă Rai News. Segmentul mare de populație care l-a susținut cu convingere pe ”El loco” (Nebunul) spune acum că deja regretă întrucât măsurile lui Milei vizează reducerea semnificativă a prezenței statului în economie, flexibilitatea muncii, numeroase privatizări și liberalizări ale mecanismelor financiare și comerciale, mai scrie agenția italiană de știri.

Pe frontul ucrainean, Rusia adoptă o strategie de „suprasolicitare și uzură”, după cum remarcă ziarul spaniol ABC, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Securității Naționale al SUA, John Kirby, care a avertizat că Rusia încearcă să suprasolicite apărarea aeriană a Ucrainei și capacitatea sa defensivă pentru a o obliga să-şi consume muniția, în lipsa ajutoarelor din partea Washingtonului, a căror aprobare este blocată de Partidul Republican în Congres. Situația din Ucraina rămâne dificilă, ”poate, chiar mai serioasă decât era în urmă cu aproape doi ani”, la începutul invaziei, a declarat ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, pentru revista germană Bild. Potrivit lui Kuleba, atacul masiv cu rachete din dimineața zilei de 23 ianuarie este o dovadă a faptului că Ucraina are nevoie de mai multe sisteme de apărare aeriană și de rachete pentru aceste sisteme.

Între timp, se înmulțesc semnalele de îngrijorare în Occident cu privire la amenințarea rusă. După Joe Biden, Volodimir Zelenski și omologii săi polonez și moldovean, este rândul ministrului german al apărării, Boris Pistorius, să-și exprime îngrijorarea serioasă cu privire la o eventuală extindere a ofensivei ruse în Occident, constată Le Point. Cotidianul francez detaliază că într-un interviu pentru Der Tagesspiegel, ministrul german s-a declarat convins că ”Vladimir Putin ar putea chiar să atace o țară NATO într-o zi”. Chiar dacă pericolul nu este iminent, nu trebuie să-l minimizăm, consideră Boris Pistorius, insistând că ”trebuie să reînvățăm cum să trăim cu pericolul”. Și înalți oficiali britanici sunt îngrijorați de un război cu Rusia, constată La Libre Belgique, citând generali care, observând creșterea conflictelor în lume, pledează pentru o întărire a armatei britanice. ”Dacă forțele noastre armate nu sunt suficient de puternice pentru a descuraja o viitoare agresiune din partea Moscovei sau a Beijingului, va trebui să ne confruntăm nu cu un mic război, ci cu un război major”, a avertizat generalul Lord Dannatt într-un articol pentru The Times. Tot The Times publică și avertismentul Institutului Internațional pentru Studii Strategice care consideră că în contextul înfrângerilor recente, Rusia s-ar putea îndepărta de armele convenționale, recurgând la arme nucleare tactice în timpul unei confruntări cu NATO, deoarece crede că Statele Unite nu ar îndrăzni să răspundă în același fel.

NATO, în schimb, este la un pas de a se consolida prin primirea unui nou membru, după ce Turcia și-a ridicat veto-ul pe care l-a exercitat luni de zile împotriva aderării Suediei la Alianța Nord-Atlantică, notează Le Point. Cotidianul francez menționează că acum singurul obstacol rămas este Ungaria care, deși și-a dat acordul de principiu, tergiversează ratificarea. De luni de zile, Viktor Orban cere „respect” de la Stockholm care critică ”deriva autoritară” a Budapestei, explică Le Point, notând și că ”unii experți au văzut această situaţie ca pe o strategie de șantaj a lui Viktor Orban pentru a obține concesii de la Uniunea Europeană, iar alții ca pe un semn al apropierii sale de președintele rus Vladimir Putin și de șeful statului turc, Recep Tayyip Erdogan”. ”Orban se folosește de cererea Suediei de a adera la NATO pentru a ocupa un rol central în Europa”, consideră și New York Times, amintind totodată că premierul ungar s-a opus în mod repetat eforturilor de a spori securitatea Europei ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.

Carolina Ciulu

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS