Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 25 ianuarie

Revista presei internaționale – 25 ianuarie

scris de Z.V.
47 afisari

Protestele antiguvernamentale din Rusia, problemele noii administrații americane, campania de vaccinare anti-Covid-19 din Europa și alegerile prezidențiale din Portugalia se numără printre temele abordate pe larg în acest weekend de presa internațională.

„Zeci de mii de oameni s-au adunat în Rusia sâmbătă, la unele dintre cele mai mari demonstrații organizate împotriva președintelui Vladimir Putin în ultimii ani”, transmite postul BBC. „Mulțimile au sfidat poliția, arătându-și sprijinul pentru liderul opoziției Aleksei Navalnîi”, deși „peste 3.000 de oameni au fost arestați în zeci de orașe din toată țara”. La Vladivostok au protestat cel puțin 3.000, conform surselor independente, deși autoritățile susțin că au fost doar 500. În localitatea siberiană Iakuțk a avut loc un mic protest, cu toate că temperatura a atins -50 de grade Celsius, mai informează BBC. Agenția Reuters estimează că 40.000 de oameni s-au adunat numai la Moscova, dar autoritățile vorbesc doar de 4.000. La proteste par a fi participat și foarte mulți adolescenți, reiese dintr-un anunț al publicației rusești Gazeta, conform căreia toți cei 70 de minori arestați sâmbătă la Moscova la „mitingul neautorizat” au fost deja eliberați. Secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, citat de agenția TASS, s-a văzut nevoit să adune mere cu pere explicând că „la proteste participă mult mai puţini oameni decât cei care îl votează pe Putin”. Cotidianul elvețian Le Temps observă că „protestele au loc cu câteva luni înainte de legislativele din toamnă, pe fondul scăderii popularităţii partidului de la putere, Rusia Unită”. Ziarul israelian The Jerusalem Post publică o analiză care încearcă să „definească cu acuratețe” regimul lui Putin. Nu este nici democrație, nici comunism, nici „cleptocrație”, ci un „regim personal” bazat pe „naționalismul rusesc tradițional”. Sesizând că în numai doi ani media de vârstă a protestatarilor a scăzut cu 10 ani, de unde și îndrăzneala lor a crescut pe măsură, Jerusalem Post conchide că „rușii l-au suportat vreme îndelungată fiindcă erau epuizați și rușinați de banditismul politic sălbatic al anilor ’90, însă capitalul politic obținut de Putin pentru că i-a pus capăt s-a epuizat și el. Poate va mai rămâne la putere câțiva ani, însă acesta e un regim pe ducă”. Și cotidianul britanic The Guardian analizează subiectul în editorialul său de duminică, remarcând că „protestele și tentativele grosolane de a le suprima vor fractura și mai mult societatea rusă. Inevitabila măsluire a alegerilor din septembrie va adăuga noi tensiuni. Navalnîi nu e doar un om, e o mișcare ce nu poate fi redusă la tăcere cu bătaia. Putin ar trebui să realizeze că i-a expirat timpul”.

Evenimentele din Rusia nu putea rămâne fără ecou dincolo de Atlantic. „Arestarea lui Navalnîi și represiunea ulterioară a demonstrațiilor pune administrația Biden în fața primei sale crize de politică externă”, comentează The Washington Post. Ea a cerut deja eliberarea lui Navalnîi, care „foarte ușor ar putea ajunge de la închisoare direct la morgă”. De altfel nici unul dintre marile dosare de politică externă nu va fi ușor de abordat. Preşedintele Consiliului European Charles Michel a deplâns duminică faptul că anteriorul preşedinte american a „stat de vorbă mai mult cu Coreea de Nord decât cu europenii”, lucru care „a stricat relaţia dintre Europa şi SUA”, relatează din Belgia Le Soir. Și dacă UE e încrezătoare în „perspectiva unui dialog normal cu Joe Biden”, nici „impactul lui Donald Trump pe plan intern nu a dispărut” odată cu el. Din capitala Franței, Le Parisien anunță că „Joe Biden a ales ca primul oficial străin căruia să-i telefoneze să fie premierul britanic Boris Johnson”. Discuția a abordat „coordonarea priorităților comune în politica externă, între care China, Iranul și Rusia”, criza climatică și pandemia. Biden a promis „reînvierea legăturile transatlantice” și a subliniat „rolul esențial al NATO”. În editorialul său de duminică The New York Times examinează problema Chinei, plecând de la represiunea din Hong Kong. Dacă „administrația Biden nu și-a definit încă o strategie privind China”, atunci când o va face ea va trebui să „echilibreze recunoașterea puterii economice și militare a Beijingului cu obligația apărării drepturilor populației din Hong Kong, dar și a celor din Macao, Xinjiang, Tibet și Taiwan”. Susținerea occidentală pentru aceste libertăți e crucială fiindcă transmite un mesaj și altor regimuri autoritare mature sau în curs de afirmare. Pe plan intern democrații se confruntă cu o mare dilemă, scrie Le Temps, în privința inculpării lui Trump de către Congres pentru „incitare la insurecţie”. Miza procedurii e anularea dreptului lui Trump de a candida din nou în 2024. Problema e „cum să înainteze fără a afecta începutul mandatului lui Biden, în timp ce el semnează decrete în ritm ameţitor şi vrea să-i fie validate rapid planul de redresare şi numirile în administrație”. Din Regatul Unit, The Financial Times e preocupat de tema reconcilierii americane și de perspectivele Partidului Republican în era post-Trump. El observă că „la numai câteva ore după asaltul asupra Capitoliului două treimi din reprezentanții republicani au votat contra certificării victoriei lui Biden”, iar după o săptămână doar 10 au votat suspendarea lui Trump și respectivii au acum de suferit. „SUA au nevoie cu disperare de un partid conservator principial care să apere constituția și piața liberă.” Biden ar trebui să încerce să coopereze cu republicanii, dar dacă va fi refuzat va trebui să apeleze direct la popor, conchide Financial Times.

În privința pandemiei, campania de vaccinare pare a fi monopolizat atenția presei europene. Săptămânalul britanic The Economist sfătuiește UE să „înceteze să ignore cursa vaccinurilor și să încerce s-o câștige”. Până acum UE și-a vaccinat doar 1,4% din populație, comparativ cu o treime în Israel, 7% în Regatul Unit și 5% în SUA. Iar justificările lasă de dorit: campania a început mai târziu, cei avansați n-au respectat normele de siguranță sau pur și simplu „vaccinarea nu e nicidecum o competiție”. Or, semnalează The Economist, miza nu e doar una sanitară: dacă UE nu e capabilă să-și imunizeze rapid populația, „orice pretenție de a fi o potențială superputere va părea ridicolă”. Aprovizionarea cu vaccinuri tinde să devină o problemă în UE, constată agenția italiană ANSA. UE intenționează să „asigure respectarea contractelor semnate” privind livrarea vaccinurilor Pfizer, recurgând chiar și la mijloace legale, a avertizat Charles Michel. Pericolul e ca „imunitatea colectivă să apară cu săptămâni sau chiar luni mai târziu”. „După întârzierile anunţate de Pfizer, un anunţ similar al AstraZeneca a provocat îngrijorare şi furie în Europa, angajată într-o cursă contra cronometru faţă de apariţia unor noi variante mai periculoase de coronavirus”, scrie și La Libre Belgique. În acest context, „Ungaria rupe rândurile europenilor şi recurge la vaccinul rusesc Sputnik V”, titrează France 24. Deși neaprobat încă de Budapesta, ea a încheiat totuşi un acord pentru „cantităţi mari” de vaccin rusesc. Croația va trebui chiar să suspende imunizarea populației din cauză că nu are vaccinuri Pfizer suficiente, arată agenția sârbă Tanjug. Cu privire la pașaportul de vaccinare nu s-a decis nimic la videoconferința de vineri a liderilor europeni, transmite Euronews. Călătorilor veniți din zone cu risc ridicat va continua să li se solicite un test înainte de plecare și li se va impune carantina la sosire. Cât despre perspectivele de relaxare, nu par a fi prea roz. Un imunolog bulgar citat de publicația Darik a declarat că „au apărut tulpini noi în Africa şi Brazilia şi a şasea tulpină în Japonia. Trebuie să învăţăm să trăim cu ele. Acest nou virus nu va dispărea complet, va fi ca gripa, va reapărea constant”. Și săptămânalul Der Spiegel citează un virusolog german care prevede un scenariu sumbru: „odată ce bătrânii și poate o parte a grupurilor de risc vor fi fost vaccinați, va exista o enormă presiune economică, socială, politică, poate chiar juridică, pentru sistarea” restricțiilor. Atunci se va infecta un număr imens de oameni într-un interval scurt, „nu 20-30.000 de cazuri pe zi, ci 100.000, în cel mai rău scenariu”. Vor fi, evident, tineri, cu simptome mai puțin grave, dar „spitalele se vor umple oricum și vor muri foarte mulți. Putem amortiza întrucâtva acest scenariu groaznic doar dacă împingem cifrele mult în jos acum.”

În carantină totală din cauza pandemiei, Portugalia merge duminică la urne pentru alegerile prezidențiale, informează Euronews. Rezultatul „pare deja evident: o reconfirmare a popularului președinte actual Marcelo Rebelo de Sousa”. Potrivit sondajelor, care îl poziționează la aproape 65% din intențiile de vot, el ar trebui să fie reales în primul tur. „Cu măști, distanțați social și cu propriul stilou pentru a evita răspândirea germenilor”, portughezii votează în pofida numărului-record de infectări, comentează și Reuters. Cotidianul parizian Les Echos apreciază că, deși „conservator și catolic practicant”, președintele și-a construit „o relație solidă cu premierul socialist Antonio Costa”, drept pentru care socialiștii nici n-au mai propus un candidat propriu. Socialista Ana Gomes (cotată cu 14% de sondaje, poziția a doua) candidează ca independentă. Les Echos mai vede însă și un altfel de învingător: „dar marele câștigător al campaniei a fost André Ventura, candidatul micului partid de extremă dreapta Chega! (Destul!). Sondajele îl creditează cu 8-10%”. El „a profitat din plin de luminile proiectoarelor în campanie pentru a atrage atenția asupra sa, lansând afirmații xenofobe sau machiste amestecate cu insulte”. Conform sondajelor exit-poll publicate de agenția The Associated Press, actualul președinte a câștigat într-adevăr din primul tur cu 57-62%, urmat de Ana Gomez cu 13-16% și André Ventura cu 16%, un „rezultat până recent de neimaginat pentru un extremist”. Prezența la vot a fost de 45-50%.

Andrei Suba, RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult