Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 25 iunie 2021

Revista presei internaţionale – 25 iunie 2021

scris de Z.V.
51 afisari

Răspândirea variantei Delta a coronavirusului coroborată cu încetinirea campaniilor de vaccinare, lucrările Consiliului European de joi și vineri și abuzurile contra drepturilor omului sunt temele abordate pe larg de presa internațională.
„O nouă lovitură de teatru în căutarea originii virusului SARS-Cov-2”, transmite agenția italiană Ansa. „Cercetătorul american Jesse Bloom a identificat secvențe ale virusului datând de la începutul epidemiei din Wuhan, care fuseseră șterse deliberat din arhiva secvențelor de la Institutul Național de Sănătate din SUA. Cercetători chinezi ar fi colectat probe de la primii pacienți din Wuhan, au publicat secvențele virale în baza de date americană și le-au șters câteva luni mai târziu «pentru a le ascunde existența».” Astfel, se „întăresc suspiciunile că China are ceva de ascuns în legătură cu originea pandemiei”. Cotidianul britanic The Financial Times atrage atenția asupra unui „tipar clar” al celor 18 luni de pandemie, în care „aparentele certitudini sunt [mereu] depășite de evenimente”. Occidentul „pășește într-o normalitate post-pandemică nicidecum garantată. Pe măsură ce ratele vaccinării scad, obiectivul imunității de turmă se izbește de rezistența culturală. Doi pași înainte, unul înapoi. Noile mutații vor depăși capacitatea Occidentului de a-i inocula pe codași”. Cotidianul american The Washington Post avertizează că „varianta Delta e cu adevărat mai agresivă”, că din cauza ei pandemia se va prelungi și că unica soluție pentru a scăpa de pandemie rămâne campania de vaccinare, „ale cărei obiective trebuie modificate atunci când se modifică și virusul”. Ziarul german Frankfurter Allgemeine relatează că prestigiosul Institutul Koch din Berlin „recomandă vaccinarea împotriva Covid19 numai pentru copiii cu patologii preexistente” sau „cu rude care au un risc ridicat de a dezvolta un caz sever de Covid-19”. „Ucraina înregistrează tot mai multe cazuri de infectare”, relatează postul ucrainean RBC. Deși creșterea e mică, ea este constantă și coincide cu depistarea variantei Delta în țară la două persoane. Situația e și mai gravă în Rusia, care a depăşit 20.000 de cazuri într-o zi, iar Moscova și Sankt Petersburg au înregistrat recorduri de decese, informează agenția Reuters. Autoritățile dau vina pe varianta Delta și pe reticența la vaccinare. Rusia a vaccinat, dintr-o populație de 144 de milioane, doar 20 de milioane, conform agenției ruse Interfax.
Pe agenda reuniunii de azi și mâine a Consiliului European de la Bruxelles se află restricţii de călătorie, în contextul răspândirii variantei Delta, transmite BBC. „Există o divergenţă clară între ţările nordice şi estice – care au decis înăsprirea controalelor – şi ţările sudice, care nu vor să piardă încă un sezon estival.” Disensiuni în Consiliu au apărut și în urma propunerii Germaniei de reluare a dialogului UE-Rusia, prima dată după anexarea Crimeii în 2014. Ziarul francez Le Figaro scrie că Angela Merkel a declarat că UE ar trebui să construiască un „contact direct” cu Rusia şi să „creeze mecanisme” pentru a „răspunde împreună provocărilor şi atacurilor hibride” ale Moscovei. Agenția Bloomberg relatează că propunerea ei a fost criticată public de Olanda, Estonia s-a declarat „surprinsă” că o asemenea chestiune se află pe agendă, iar președintele român Klaus Iohannis afirmă că e „prea devreme” să se discute despre o conferință cu Rusia. În total, vreo 12 state UE și-au semnalat reticența. Cotidianul britanic The Guardian precizează că propunerea e puternic susținută și de Emmanuel Macron al Franței și că ea survine după ce Joe Biden s-a întâlnit cu președintele rus. Avantajul ei ar fi că „liderii europeni pot transmite același mesaj direct în privința Rusiei, lăsând totodată poarta deschisă pentru un compromis și o (anume) cooperare”. Și Putin susține reluarea dialogului cu UE și, mai precis „crearea unui mecanism de dialog și contacte între Bruxelles și Moscova”, conform agenției TASS. Un alt punct pe agenda Consiliului e politica privind migrația, în contextul în care „statele membre au fost incapabile să pună la punct un răspuns coordonat, pe fondul luptelor politice pe tema migrației și a reformei sistemului de azil”, comentează portalul EUobserver.
Conform publicației italiene Il Fatto Quotidiano la Consiliu se discută și legea anti-LGBT adoptată recent de Ungaria. În acest sens, 17 state membre au cerut printr-o scrisoare Consiliului European, Comisiei Europene și Consiliului UE respectarea „valori fundamentale”, deși nu menționează explicit Ungaria, citează La Libre Belgique. „Trebuie să continuăm să combatem discriminarea faţă de comunitatea LGBT. Respectul şi toleranţa se află în centrul proiectului european”, afirmă semnatarii. Ziarul belgian enumeră și statele care nu au cerut respectarea drepturilor fundamentale, între care regăsim și România. Pe de altă parte, țările Benelux și Lituania au cerut Comisiei să acționeze Ungaria în justiție. Comisia consideră că legea ungară ar putea încălca legislația UE privind tehnologia și presa, observă publicația spaniolă 20 Minutos. Bruxelles-ul a cerut deja explicații Budapestei, somând-o să răspundă până pe 30 iunie. Portalul european Politico vede scandalul iscat de Ungaria ca pe un „test cu turnesol” pentru UE. „Vreme de peste un deceniu de când premierul ungar e la putere, instituții independente, universități, presa și comunități minoritare au fost supuse toate unui atac necontenit”, iar dacă e să ne luăm după trecut, UE nu va face mare lucru. Soluția ar fi condiționarea fondurilor UE de respectarea drepturilor omului și a statului de drept, întrucât „conciliatorismul nu funcționează niciodată”. Dacă nu va acționa acum, UE își riscă statutul de „comunitate politică a valorilor: în definitiv, ce rost mai are UE dacă nu poate apăra nici măcar cele mai elementare drepturi ale propriilor cetățeni?”
Același subiect a provocat controverse și în Italia, somată de Vatican să modifice un proiect de lege împotriva homofobiei, deoarece ar încălca libertățile Bisericii Catolice. Agenția Ansa relatează că premierul Mario Draghi a tranșat chestiunea în Senat astfel: „Italia este un stat laic. Sistemul nostru juridic conține toate garanțiile pentru respectarea angajamentele internaționale”, iar președintele Camerei Deputaților, Roberto Fico, a precizat că „noi, ca Parlament, nu acceptăm ingerințe. Parlamentul e suveran”. De altfel Biserica Catolică creează tensiuni cu conducerea politică și în SUA, unde episcopii catolici vor să-l excludă pe președintele Joe Biden de la împărtășanie, fiindcă susține drepturile reproductive ale femeii, scrie revista britanică The Economist. Biden a fost deja victima unui astfel de episod în 2019. Însă Conferința Episcopilor Catolici din SUA a adoptat săptămâna trecută un proiect de rezoluție pentru formalizarea măsurii, urmărind să „refuze împărtășania politicienilor catolici care susțin avortul”. Un scandal mult mai amplu și mai complex ține ocupată presa din Canada, unde continuă să fie descoperite abuzuri istorice comise de Biserica Catolică și alte culte creștine, de această dată cu complicitatea statului. Ziarul The Hamilton Spectator scrie că în Saskatchewan s-au descoperit 751 de morminte nemarcate lângă o fostă școală pentru copii amerindieni. Cimitirul și școala au fost administrate de Biserica Catolică din 1886 până în anii ’70 și „cândva în anii ’60 pietrele funerare au fost îndepărtate”. National Post precizează că descoperirea survine la mai puțin de o lună după „descoperirea de neimaginat a rămășițelor a 215 copii indigeni, unii chiar și de trei ani, în morminte nemarcate de lângă școala indiană din Kamloops”. The Globe and Mail citează un raport oficial din 2015 conform căruia soarta a „6.000 de copii indigeni rămâne necunoscută, pe lângă alte 4.000 de fete și femei indigene omorâte sau dispărute”. Același raport estimează că 150.000 de copii amerindieni, inuiți și metiși au fost internați în astfel de școli în perioada 1860-1996, citat de Toronto Star. Raportul detaliază și abuzurile „emoționale, fizice și sexuale” suferite de copii, „precum și cel puțin 4.100 de decese”. Montreal Gazette explică că „practica generală era ca trupurile elevilor morți în școli să nu fie înapoiate” familiilor, că rata mortalității elevilor indigeni era „extrem de ridicată” față de restul populației școlare și că „adesea părinții nu erau informați dacă se îmbolnăveau ori mureau”. Șeful unei comunități indigene locale, Cadmusn Delmore, a declarat că tratează cimitirul ca pe „scena unei crime”, precizând că nu e o groapă comună, ci sunt morminte de circa un metru pe un metru. Premierul Justin Trudeau, citat tot de Toronto Star, s-a declarat „teribil de întristat”, calificând descoperirile drept „un memento rușinos al rasismului, discriminării și nedreptății sistemice”. „A fost o crimă împotriva umanității”, a apreciat șeful unei federații indigene, conform agenției The Associated Press. „Nu ne vom opri până când nu vom găsi toate cadavrele.” Delmore a adăugat că „Papa trebuie să-și ceară scuze”, deși „scuzele sunt doar o etapă pe drumul spre vindecare”. Papa Francisc și-a exprimat doar „durerea” și a calificat descoperirile drept o „afacere tristă”, însă nu a oferit scuze. Vreme de peste un secol zeci de mii de copii indigeni „au fost internați cu forța în școli creștine finanțate de stat, majoritatea administrate de misionari catolici, într-o campanie de asimilare în societatea canadiană. Guvernul canadian a recunoscut că abuzurile fizice și sexuale erau scăpate de sub control în aceste școli, elevii fiind bătuți dacă vorbeau în limba maternă”, mai precizează The Associated Press.

Andrei Suba, RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult