În Arabia Saudită continuă seria contactelor internaționale destinate încetării războiului din Ucraina. Delegațiile ucraineană și americană vor avea marți o nouă reuniune, după cea de duminică, şi după întâlnirea de luni dintre reprezentanți ai SUA şi ai Rusiei.
Consilierul prezidențial ucrainean, Serghei Leșcenko, citat de Reuters, a declarat luni că discuțiile purtate de delegațiile ucraineană și americană au abordat problema siguranței navigației în Marea Neagră şi o încetare reciprocă a focului. Alte puncte principale pe care le discută delegațiile SUA, Ucrainei şi Rusiei sunt controlul centralelor nucleare și al infrastructurii energetice ucrainene, exploatarea minereurilor rare din Ucraina, schimburile de prizonieri, candidatura Ucrainei la NATO, securitatea Ucrainei după război, situația teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia, sancțiunile occidentale împotriva Rusiei – mai amintește Reuters.
„De ce discuțiile ruso-americane privind Marea Neagră neliniștesc Europa?”, se întreabă Financial Times. „Statele europene de la Marea Neagră urmăresc cu nervozitate negocierile de pace SUA-Rusia cu privire la Ucraina, care continuă în Arabia Saudită, temându-se de un posibil acord care i-ar reda Moscovei o parte din influența pe care o avea asupra acestor ape disputate. Negociatori de la Moscova și Washington au discutat la Riad despre siguranța Mării Negre și despre o posibilă restabilire a rutelor de export, cu intenția de a corela un acord naval cu un acord de pace mai general”. Responsabili din regiune au declarat pentru Financial Times că România și Bulgaria, state UE riverane, se tem de orice modificare semnificativă a statu-quo-ului în Marea Neagră, ca parte a unui potențial acord mai amplu între Rusia și SUA, având în vedere că aceasta i-ar putea extinde zona operațională marinei militare ruse. „Ucraina a reușit să alunge marina rusă din partea de vest a mării, una dintre cele mai remarcabile realizări militare ale Kievului în războiul care durează de peste trei ani. Prin urmare, orice acord negociat e de așteptat să-i fie avantajos Moscovei, au declarat responsabilii, și le-ar putea afecta securitatea țărilor lor fără a le da și lor un cuvânt de spus”.
„Macron și Merz revigorează deteriorata axă franco-germană”, titrează publicația spaniolă La Razon. „Sănătatea și viitorul Europei depind în mare măsură de armonia axei franco-germane în aceste vremuri de incertitudine și reînarmare. Venirea lui Trump reprezintă o adevărată provocare pentru blocul comunitar, dar și un șoc, și asta par să înțeleagă atât Parisul, cât și Berlinul, înmulțind gesturile de apropiere după ani de impas între cele două mari economii din UE. Există multe semne că starea de sănătate a duo-ului se îmbunătățește după ani de neînțelegeri cu social-democratul Olaf Scholz, cu care Macron nu a avut niciodată o relație bună. Criza din Ucraina și incertitudinea cu privire la rolul Statelor Unite au accelerat procesul. În timp ce unele țări europene sunt sceptice cu privire la consolidarea legăturilor dintre Paris și Berlin, altele consideră că reprezintă o necesitate vitală”. „În biroul lui Merz din Berlin – scrie La Razon – există o fotografie legendară alb-negru cu Konrad Adenauer și Charles de Gaulle, un simbol al tradiției de cooperare dintre cele două țări care stau la baza UE. Merz este un creștin-democrat care crede în ancorarea țării sale în Europa și, până acum, în relațiile transatlantice cu SUA”. De la venirea la putere, în 2017, președintele francez a cerut „suveranitatea europeană” în fața „retragerii progresive și inevitabile a Statelor Unite”. În 2019, el a afirmat că NATO este „în moarte cerebrală”. „În 2020 și din nou în 2024, s-a oferit să extindă umbrela nucleară franceză în Germania. Răspunsurile de peste Rin au fost întotdeauna negative sau, cel puțin, lipsite de entuziasm”.
Arestarea primarului Istanbulului, Ekrem Imamoğlu, a declanșat cele mai ample proteste pe care Turcia le-a cunoscut în ultimul deceniu, notează Deutsche Welle. „Imamoğlu, unul dintre cei mai populari politicieni turci, știe cum să se adreseze diferitelor grupuri sociale, dorește să includă pe toată lumea în politică și preferă un stil de politică mai incluziv, care nu discriminează și nu jignește”. La 19 martie, Imamoğlu a fost arestat pentru corupție și suspiciune de terorism. Acuzațiile de terorism au fost retrase între timp, dar o instanță a decis că acesta trebuie să rămână în arest preventiv. „Arestarea politicianului a declanșat cele mai mari demonstrații ale opoziției din Turcia de la așa-numitele proteste Gezi din 2013. În ciuda unei prezențe masive a poliției, mii de persoane au ieșit pe străzi în întreaga țară, demonstrând împotriva a ceea ce ei consideră a fi o manevră cu scopul de a opri candidatura lui Imamoğlu la președinție. Pe fondul tulburărilor, partidul de opoziție CHP a organizat alegeri primare simbolice pentru a-l desemna pe Imamoğlu drept candidat la președinție la următoarele alegeri, programate pentru 2028”.
Despre protestele din Turcia dar și cele din Serbia sau Israel scrie și ziarul Liberation din Franța. „Aceste trei țări se confruntă cu manifestații de stradă semnificative împotriva puterilor iliberale. Sunt demonstrațiile masive din Serbia, Turcia și Israel împotriva guvernelor naționaliste, populiste, iliberale doar manifestarea părții progresiste, adesea urbane și educate a populației? Sau sunt ele un semn al începutului unei reacții democratice, după un val populist global care și-a arătat adevărata față? Demonstrațiile masive din Serbia, Turcia și Israel reunesc cetățeni care își asumă riscuri (reprimarea fizică, recunoaștere facială). Aceste acțiuni colective sunt o dovadă a vitalității democratice mai mult decât numărul de adepți ai liderilor populiști de pe rețelele de socializare sau decât conținutul de ură din mesajele și comentariile solitare și adesea anonime”.
Noul lider al Hamas din Fâșia Gaza a fost ucis în raidul asupra spitalului din Nasser, scrie publicația italiană Avvenire. „După un armistițiu fragil care a durat mai puțin de două luni, războiul din Orientul Mijlociu dintre Israel și Hamas continuă fără încetare. Obiectivul premierului israelian Netanyahu rămâne cel de a constrânge Hamas să cedeze, predând ultimii 58 de israelieni – vii și morți – care continuă să se afle în mâinile milițiilor. Pentru a atinge acest obiectiv, armata israeliană atacă fără întrerupere enclava atât din cer, cât și de pe pământ, revendicând distrugerea avanposturilor Hamas și, în final, uciderea lui Ismail Barhoum, membru al biroului politic al Hamas, în raidul asupra spitalului Nasser din Khan Younis”.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
