Ar putea Europa să învingă Rusia într-un ipotetic al treilea război mondial? se întreabă publicația spaniolă La Razon. „Cu aproape 6.000 de focoase nucleare, țara lui Vladimir Putin are capacități devastatoare capabile să anihileze orașe întregi sau chiar să provoace tsunami radioactive.
În fața acestui titan, ce opțiuni ar avea Europa, dacă Putin ar decide să atace? Realitatea este că NATO, cu Statele Unite la cârmă, deține majoritatea puterii defensive occidentale. Două dintre cele mai mari armate din lume sunt situate în Europa. Marea Britanie și Italia ocupă locul șase, respectiv zece în clasamentul anual al Global Firepower. Această clasificare arată că Statele Unite sunt prima putere mondială, urmate de Rusia și China. Pe locurile patru și cinci se află India și Coreea de Sud. Dacă comparăm puterea NATO și a Rusiei, Alianța ar fi declarată clar învingătoare. Cu toate acestea, cea mai mare parte a acestei puteri se află de cealaltă parte a Atlanticului, în Statele Unite. Acest lucru arată slăbiciunea europeană față de Rusia. O altă problemă cu care se confruntă Bătrânul Continent este numărul de arme nucleare. Realitatea este că Franța și Marea Britanie sunt singurele țări care au acest tip de arme”.
Vicepremierul italian, Matteo Salvini, critică afirmațiile președintelui francez privind o eventuală trimitere de trupe occidentale în Ucraina, reține Le Figaro. Declarațiile din februarie ale președintelui Macron, care sugerează că trupele occidentale ar putea fi trimise în Ucraina sunt „extrem de periculoase, excesive și dezechilibrate”, a declarat vicepremierul Italiei, la o întâlnire la Roma a liderilor naționaliști europeni găzduită de grupul Identitate și Democrație din Parlamentul European. „Cred că președintele Macron, cu comentariile sale, reprezintă un pericol pentru țara noastră și pentru continentul nostru”, a declarat Salvini, al cărui partid de extremă dreaptă Liga face parte din coaliția guvernamentală a prim-ministrului Giorgia Meloni. „Nu vrem să lăsăm copiilor noștri un continent gata să intre în al treilea război mondial”, a adăugat Matteo Salvini.
În urma atentatului de la Moscova, tot mai mulți politicieni ruși cer reintroducerea pedepsei cu moartea pentru terorism, scrie La Libre Belgique. „Astăzi, mulți pun problema pedepsei cu moartea (…) se va lua o decizie care să răspundă așteptărilor societății noastre”, a comentat șeful grupului parlamentar al partidului de guvernământ Rusia Unită, Vladimir Vasiliev, referitor la ridicarea moratoriului în vigoare din 1996. Un alt oficial parlamentar, responsabil de problemele de securitate, Iuri Afonin, a mers mai departe: „când vorbim de terorism, de uciderea de oameni, trebuie să reinstituim pedeapsa cu moartea în cadrul dreptului penal”. Serghei Mironov, o figură a partidului pro-Kremlin Rusia Justă a cerut, de asemenea, introducerea pedepsei cu moartea pentru persoanele care comit acte teroriste. Pe lângă grupările jihadiste precum Statul Islamic, care a revendicat atacul soldat cel puțin 133 de morți, Rusia consideră mulți oponenți și lideri ucraineni ca fiind „extremiști” și „teroriști”. Luna aceasta, ea a adăugat și „mișcarea internațională LGBT” pe lista organizațiilor teroriste, amintește La Libre Belgique.
Varșovia reacționează cu fermitate după ce o rachetă rusească a pătruns pentru mai multe zeci de secunde în spațiul aerian al Poloniei. Potrivit Euronews, ministrul polonez al Apărării a afirmat că racheta a pătruns în spațiul aerian polonez pe aproximativ două mii de metri și că „va cere Federației Ruse explicații în legătură cu această nouă încălcare a spațiului aerian al țării”. „Mai presus de toate, facem apel la Federația Rusă să oprească atacurile aeriene teroriste împotriva locuitorilor și a teritoriului Ucrainei, să pună capăt războiului și să se ocupe de problemele interne ale țării”, a mai spus ministrul. Comandamentul operațional al Poloniei a anunțat că duminică la ora 4.23, una dintre rachetele de croazieră lansate de Rusia împotriva orașelor din vestul Ucrainei a încălcat spațiul aerian polonez. Obiectul a intrat în vecinătatea orașului polonez Oserdów și a rămas acolo timp de 39 de secunde. Autoritățile de la Varșovia au adăugat că sistemele radar militare au monitorizat permanent racheta și au fost inițiate toate procedurile necesare pentru a asigura siguranța spațiului aerian polonez.
În ceea ce privește situația din Orientul Mijlociu, La Stampa menționează ONU a amânat pentru luni votul pentru o nouă rezoluție privind încetarea umanitară a focului în Fâșia Gaza în timpul lunii sfinte musulmane a Ramadanului. Rezoluția, prezentată de cei 10 membri aleși ai Consiliului, este susținută de Rusia și China. Acestea au respins vineri o rezoluție sponsorizată de SUA, care pledează pentru „o încetare a focului imediată și de durată” în războiul dintre Israel și Hamas din Gaza. Grupul Arab de la Națiunile Unite, compus din 22 de țări, a emis o declarație în care le cere tuturor celor 15 membri ai Consiliului „să acționeze cu unitate și urgență” și să voteze rezoluția „pentru a opri răspândirea sângelui, a păstra viețile omenești și a preveni suferințele ulterioare și distrugerile”.
Șefii de guvern ai Spaniei, Irlandei, Maltei și Sloveniei au anunțat că sunt pregătiți să recunoască existența Statului Palestina, drept „singura cale de a atinge pacea și securitatea” în Orientul Mijlociu. Potrivit Euronews, cele patru țări spun că sunt pregătite pentru recunoaștere, „care va putea aduce o contribuție pozitivă când circumstanțele vor fi potrivite”. „Suntem de acord că singura modalitate de a obține pacea și stabilitatea durabilă în regiune este implementarea unei soluții cu două state, cu statele israelian și palestinian stând unul lângă celălalt, în pace și în siguranță”. În prezent, nouă din cele 27 de state membre UE recunosc dreptul la un Stat palestinian, conform granițelor stabilite în 1967, care includ Cisiordania, Fâșia Gaza și Ierusalimul de Est. UE în ansamblul său susține, în schimb, așa-numita „soluție cu două state”. Dar “nu susține și statul palestinian în sine, care la nivel global este acum recunoscut de 139 de țări, aproximativ 70% dintre membrii Națiunilor Unite: aproape toată Asia, Africa și America Latină”.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
